Un videoclip foarte interesant
vineri, 18 ianuarie 2013
Arta
Frumosul este echibrul absolut.
Arta nu face decat sa inceapa continuu.
Arta – poate cea mai desavarsita a fost conceputa in timpul copilariei umanitatii,
caci omul primitiv uita de grijile cele domestice si lucra cu multa voiosie.
Copiii poseda aceasta bucurie primordiala. Eu as vrea sa re-destept sentimentul acesta in sculpturile mele. Cand nu mai suntem copii, suntem deja morti.
Voim intotdeauna sa intelegem ceva, insa nu este nimic de inteles.
Tot ceea ce puteti contempla aici, in Atelier, are un singur merit: ca este trait...
Nu cautati formule obscure, sau mistere. Caci ceea ce va daruiesc eu este bucurie
curata. Contemplati lucrarile mele pana cand le vedeti.
Cei aproape de Dumnezeu le-au vazut.
In arta, ceea ce este important este bucuria.
Arta trebuie sa apropie, nu sa departeze, sa umple, nu sa sape prapastii in bietele noastre spirite si asa indestul de rascolite de intrebari.
Nu uita niciodata ca esti artist. Nu iti pierde curajul. si nu iti fie teama de nimic caci vei ajunge la tel.
As vrea ca lucrarile mele sa se ridice in parcuri si gradini publice, sa se joace copiii peste ele, cum s-ar fi jucat peste pietre si monumente nascute din pamant, nimeni sa nu stie ce sunt si cine le-a facut dar toata lumea sa simta necesitatea si prietenia lor, ca ceva ce face parte din sufletul Naturii...
In arta nu trebuie sa existe straini.
Lucrarile nu sunt greu de facut, ce este greu este sa ne punem in starea de a le face.
Ratiunea de a fi a artistilor este aceea de a revela frumusetile lumii.
Nu cred in suferinta creatoare.
In sufletul meu nu a fost niciodata loc pentru invidie ,nici pentru ura, ci numai pentru acea bucurie, pe care o poti culege de oriunde si oricand.
Consider ca ceea ce ne face sa traim cu adevarat este sentimentul permanentei noastre copilarii in viata. Placerea cu care lucreaza artistul este insasi inima artei sale.
Fara inima nu exista arta ! si cea dintai conditie este sa iti placa tie, sa indragesti si sa iubesti fierbinte ceea ce faci. Sa fie bucuria ta, iar prin bucuria ta sa oferi bucurie si celorlalti.
A vedea in departare este ceva, insa a ajunge acolo, este cu totul altceva.
Simplitatea nu este un scop in arta, insa ajungi la simplitate fara de voia ta, apropiindu-te de sensul cel real al lucrurilor.
Simplitatea este in sine o complexitate si trebuie sa te hranesti cu esenta ca sa poti sa ii intelegi valoarea. Simplitatea in arta este, in general, o complexitate rezolvata.
Pericolul simplitatii este trivialul .
Daca arta trebuie sa intre intr-o comunicare cu natura, ca sa ii exprime principiile, trebuie sa ii urmeze insa si exemplul actiunii. Materia trebuie sa isi continue viata naturala si dupa ce au intervenit mainile sculptorului.
Rolul plastic pe care materia il indeplineste in mod firesc, trebuie incontinuu descoperit si pastrat.
A-i da un alt sens decat acela pentru care este menita de la natura, inseamna a o ucide.
Lemnul, de exemplu, este in sine si sub toate aspectele sculptural. Nu trebuie sa-l distrugem, nu trebuie sa-i dam o asemanare obiectiva cu ceva ce natura a facut dintr-un alt material. Lemnul isi are propriile-i forme, caracterul sau individual, expresia sa naturala; sa doresti sa ii transformi calitatile, inseamna sa il nimicesti, sa-l faci steril. Acelasi lucru se intampla si cu alte materiale ca piatra, marmora sau metalele; si ele trebuie sa isi continue viata lor proprie, cand gandul si truda artistului le preface din sculpturi naturale, in sculpturi artificiale. Materia nu trebuie folosita pur si simplu pentru a satisface scopul artistului, nu trebuie supusa unei idei preconcepute si unei forme preconcepute. Materia insati trebuie sa sugereze subiectul si forma si ambele trebuie sa vina din interiorul materiei, nu sa ii fie impuse din afara.
In general, sculptorii procedeaza cu materia prin adaugire, atunci cand
ar trebui sa actioneze, de fapt, asupra ei, prin scadere. sa folosesti un material moale si sa continui sa adaugi la el, pana ce este atinsa forma preconceputa si sa o aplici asupra unui alt material, permanent si solid, este o crima impotriva naturii.
Toate materialele detin in ele insele sculptura pe care omul o doreste; el trebuie sa trudeasca, insa, si sa o scoata, eliminand acel material de prisos, care o acopera.
Sculptura ramane o expresie a actiunii naturii. Artistul trebuie sa
stie sa scoata la suprafata fiinta din interiorul materiei si sa fie unealta care da la iveala insasi esenta sa cosmica, intr-o existenta
cu adevarat vizibila. Colaborarea intima intre artist si materialele folosite, precum si pasiunea care uneste bucuria meseriasului
cu elanul vizionarului il duc pe rand la esentializare, la forma ideii in sine. Sculptorul trebuie sa isi puna spiritul in armonie cu spiritul materialului. Cioplirea (taietura) directa este adevaratul drum al sculpturii, insa si cel mai rau pentru aceia care nu stiu sa mearga. si in definitiv, cioplirea directa sau indirecta nu insemna nimic, ceea ce conteaza este opera dusa la capat.
Prin taietura directa sculptorul se vede silit sa infrunte pieptis natura inevitabila si nemiloasa a materialelor si, adeseori, in adancimea marmorei, pietrei sau bronzului, un sculptor insuficient de priceput, in urma unui efort stangaci, omoara spiritul materialelor si continua apoi sa lucreze intr-o materie neinsufletita.
Nu trebuie sa silim materialele sa vorbeasca in limba noastra - ci trebuie sa le ducem pana la acel punct, unde altii vor intelege limba lor. Nu poti sa faci ceea ce vrei tu sa faci, ci numai ceea ce iti permite materialul.
Nu poti sa faci din marmora ceea ce ai vroi sa faci din lemn --si nici din lemn ceea ce ai vroi sa faci din piatra.
Opera de arta necesita o uriasa rabdare si mai presus de orice o inversunata lupta impotriva materialelor.
si nu posi sa duci aceasta lupta decat daca folosesti taietura (cioplirea) directa.
Modelajul, este mai usor, permite revenirea, corectura, schimbarea - adaosul, pe cand taietura directa impune o confruntare fara de mila intre artist si materialele pe care el trebuie sa le invinga. si, aici, este necesar mestesugul... in fond, daca te gandesti bine, nu au existat decat admirabili artizani in sculptura, nu mari artisti. Iar decaderea acestei arte, a sculpturii a inceput odata cu abandonarea acelei taieturi directe, care ii permite sculptorului sa castige, cu fiecare dintre operele sale, propria sa victorie asupra materialelor.back to top
Exegeze
Ei bine prietene,ai transformat anticul in modern! – Douanier Roussseau, atunci cand a vazut
Rugaciunea, Sarutul si Cumintenia pamantului. – 1907
In cazul ovoidului, trebuie sa retinem faptul ca Brancusi avea sa realizeze forma pura, libera de orice gravitate terestra, o forma tot atat de libera in propria ei viata ca aceea a geometriei analitice. si dovada ca a reusit in aceasta exprienta este ca din orice parte l-am privi, ovoidul pare viu si gata sa se ridice in spatiu.– Ezra Pound – Brancusi - 1921
Nu cunosc personal pe dl. Brancusi. Am auzit ca e un tanar de o inteligenta aleasa, care stie sa se exprime si in cuvinte tot atat de plastic si de miscator ca si in piatra. Am auzit ca e fiu de taran, ca, dupa ce a vazut ca nu mai
are ce invata la noi, a plecat pe jos la Paris, ca a facut drumul acesta in vreo patru luni, si ca, in sfarsit, ajungand acolo a trebuit sa treaca prin multe si cumplite greutati pana sa-si infiripeasca un atelier unde sa poata lucra. Am auzit, iarasi, ca e un om hotarat si mandru, ca el intelege sa-si desfunde singur calea si sa-si traiasca viata ca un viteaz, in lupta apriga intre biruinta si moarte. Acum isi are la Paris atelierul lui, un cerc de admiratori pe care nici nu i-a cautat, nici nu-i cultiva si, ceea ce-i mai pretios decat toate, simpatia marelui Rodin.
De-acolo, din atelierul acela de visuri indraznete si de munca robusta, ne-a trimis pentru expozitia de primavara Cumintenia pamantului, iar acum in urma, pentru cea de toamna, un Fragment de capitel care ar inchipui o imbratisare dincolo de moarte, in lumea cea fara de timp. Simplitatea voita de cea dintai lucrare apare in aceasta si mai voita, ramanand totusi ceva misterios si sugestiv in imbratisarea aceea pentru vecie a doua inganari de fapturi omenesti, ceva ca o soapta nedeslusita ce vine parca dint-o poveste.
Aprecieri din acestea se vanturau in fata operei nepasatoare care, tocmai din cauza prea marei ei simplitati, nu era inteleasa. – Alexandru Vlahuta – ziarul Universul – 7 decembrie 1910.
Putine de tot sunt numele romanesti care se bucura azi de celebritatea lui Brancusi. I se dedica poeme, i se inchina in strainatate numere speciale de revista. E considerat de catre germani si englezi mai ales, drept creatorul sculpturii moderne. – Camil Petrescu – revista Universul – 1928
Brancusi e foarte pretuit de adevaratii cunoscatori. Dar opera lui nu e foarte populara si nici nu poate fi,
pentru ca cere o aprofundare, si ca orice creatie adevarata, nu foloseste un limbaj banal curent.
– Amedee Ozenfant - Bilantul Secolului XX – 1928
La inceputul secolului ,Brancusi, a abandonat o maniera in care dobandise un mare renume si a trecut brusc in randul acelora care voiau sa regenereze sculptura, sa inspire un sentiment nou, sa rupa cu trecutul. S-a apucat sa simplifice, sa concentreze, sa reduca formele la figuri mai mult sau mai putin geometrice.
Asa a inceput sculptura abstracta. Un ou subliniat abil prin cateva trasaturi, a devenit imaginea ideala a unui frumos cap de femeie. Aceste lucrari bizare, dar atragatoare prin simplificarea lor voita, au fost expuse la
Salonul Independentilor. Pe urma sculptorul, prea mandru pentru a-si mai expune operele, n-a mai trimis nimic.
S-a facut multa valva in jurul acestei arte.
– G. Oprescu – Arta romanesca din 1880 pana in zilele noastre – 1935
De la gotici incoace sculptura europeana a fost napadita de ierburi rele, de tot felul de excrescente care au acoperit cu totul caracterul formei. Brancusi a fost acela care a eliberat sculptura de tot ceea ce era de prisos si ne-a redat constiinta formei pure. Pentru a atinge acest tel, Brancusi s-a concentrat asupra formelor simple si directe. Opera lui Brancusi in afara de valoarea ei proprie, are o importanta istorica in dezvoltarea sculpturii moderne.
– Henry Moore – The Sculptor speaks – 1937
Opera lui Brancusi a exercitat o mare influenta asupra lumii artistice de astazi, nu numai in sculptura, dar si in arhitectura si in desenul industrial (desing). – William Zorach – Zorach explains sculpture – 1947
Brancusi recunostea in lemnul pe care-l cioplea, in formele lui robuste, in cicatricile lasate de toporisca sau de furtuni, oglindirea ciclului natural pe care taranul il impartaseste cu copacii, cu pietrele, cu pasarile, cu cresterea si cu moartea lor. – David Lewis – Convorbiri cu Brancusi – 1957
Germenul, oul, trunchiul, zborul, somnul, sarutul si numarul, toate cauzele primare ale universului se regasesc in identitatea lor, in motivele operei de arta si in figurile pe care artistul le porunceste pietrei sau metalului.
Niciodata sculptura nu s-a apropiat mai mult, prin mana vreunui alt sculptor, de o reprezentare atat de desavarsita a esentelor. – Jean Cassou – prefata la monografia Brancusi de Ionel Jianu – 1963.
Sculptura moderna este o sculptura moleculara al carei principiu e reintoarcerea la formele primordiale.
Astfel la Brancusi aflam reintoarcerea la forma oului… Oul lui Brancusi inseamna intr-adevar nasterea primei unitati celulare a sculpturii moderne, Unul indivizibil, forma perfecta, forta virtuala, indomptabila si exploziva, un subtil continut emotional si o imensa fagaduinta.
in ou exista germenul fecund. stiu ca puritatea nu poate fi un tel, intreaga ei natura indivizibila opreste dezvoltarea, dar coaja trebuie sa se sparga, caci viata se naste din diviziune, din multiplicare. Avem nevoie de absolut, dar si de miscare, de viata.
– Etienne Hajdu – 1972
Arta lui Brancusi e senina, armonioasa, opusa deformarilor violente. E o arta a bucuriei de viata, o arta luminoasa, de o intensa vitalitate, o arta a echilibrului si a unitatii dintre forma si materie.
Ovoidul corespunde acestor cerinte, fiind forma care-si afla in sine propria implinire.
– Ionel Jianu –Constantin Brancusi – 1983.
back to top
Influenta sa
Rodin si Brancusi au fost artistii care au exercitat cea mai mare influenta asupra evolutiei sculpturii moderne in secolul al XX-lea. Rodin a eliberat sculptura de dogmele academismului si a creat o arta libera, plina de vitalitate,
sincera, exaltata, intemeiata pe dimensiunea umana si pe adevarul vietii. Brancusi a dat veacului nostru constiinta formei pure, a asigurat trecerea de la reprezentarea figurativa a realitatii, la exprimarea esentei lucrurilor si a reinnoit in mod revolutionar limbajul plastic, imbogatindu-l cu o dimensiune spirituala.
Brancusi n-a avut nici elevi directi, nici discipoli. Cei care au lucrat in atelierul sau catva timp au invatat privindu-l cum sculpteaza, ascultandu-i sfaturile si aforismele si mai ales vazandu-l traind, in atmosfera aceea specifica atelierului din Impasse Ronsin.
Cel dintai care s-a bucurat de aceasta lectie de viata, a fost Amedeo Modigliani (1884 – 1920).
Andre Salmon a descris astfel intalnirea lor: Modigliani a venit in atelierul lui Brancusi cu mainile infundate in buzunarele costumului sau de catifea de care nu se mai despartea, strangand sub brat cartonul cu desene pe care nu-l parasea niciodata... Brancusi nu i-a dat nici un sfat, nu i-a tinut nici o lectie, dar din ziua aceea Modigliani a inteles ce inseamna geometria in spatiu, cu totul diferita de aceea care se invata de obicei in scoli si in ateliere. Sculptura l-a tentat si a incercat s-o faca sub influenta impresiilor culese in atelierul lui Brancusi de la care a preluat alungirea figurilor care poate fi recunoscuta si in picturile sale.
O alta influenta prin contact direct este aceea pe care Brancusi a exercitat-o asupra sculptorului german Wilhelm Lehmbruck (1881 – 1919). Dupa cum arata Paul Westheim inca din 1922, Lehmbruck a vazut in 1910 la Salonul Artistilor Independenti Rugaciunea lui Brancusi si sub influenta ei a sculptat vestita sa lucrare Femeia ingenunchiata, alungindu-i picioarele si suprimandu-i detaliile de anatomie. Lehmbruck a primit un impuls foarte important in urma intalnirii cu Brancusi la Paris. Rugaciunea a avut valoarea unei revelatii pentru Lehmbruck. Aceasta intalnire a hotarat directia viitorului sau drum ca artist.
Influenta lui Brancusi asupra contemporanilor si a urmasilor sai s-a exercitat pe trei cai principale:
- prin constiinta formei pure, obtinute prin simplificare, despuiere, decantare si sintetizare;
- prin trecerea de la reprezentarea figurativa a realitatii la exprimarea esentei lucrurilor, adica prin trecerea de la aparenta la esenta;
- prin o noua punere in valoare a functiunii creatoare a luminii si a formei in devenire.
E cu neputinta sa urmarim aceasta influenta la toti artistii secolului al XX-lea. Ea a creat o noua stare de spirit, un nou fel de a gandi sculptura.
Influenta sa propriu-zisa se poate deslusii mai limpede la artistii care au facut parte din aceeasi familie spirituala ca, de pilda, Jean Arp, Etienne Hajdu, Emil Gilioli, Maurice Lipsi, Antoine Poncet, doar cateva exemple din sculptura franceza.
intre opera lui Jean Arp (1887 – 1966) si aceea a lui Brancusi exista cateva asemanari evidente: constiinta formei
pure, refuzul artei conventionale a trecutului si a reprezentarii figurative a realitatii, trecerea de la aparenta la esenta, vitalitatea organica a formei, preferinta pentru volumul inchis si liniile curbe, cautarea unui echilibru si a unei armonii, seninatatea si bucuria vietii.
Etienne Hajdu a precizat foarte bine raportul dintre Brancusi si Arp: L-am cunoscut pe Brancusi, l-am cunoscut pe Arp si am sentimentul ca amandoi fac parte din aceeasi familie spirituala... Brancusi a creat forma cea mai pura pentru a semnifica unitatea dintre sensibil si spiritual. Oul lui Brancusi inseamna aparitia primei unitati celulare a sculpturi moderne.
Dar nu ne puteam opri aci. Pentru a merge mai departe, trebuie sa spargem perfectiunea ovalului. Arp a fost cel dintai care a indraznit sa-si infiga degetul in coaja oului lui Brancusi pentru a disloca volumul sau perfect.
Sculptura lui Arp se deosebeste de cea a lui Brancusi prin subtilitatea
si supletea ei, prin rolul acordat hazardului, prin spiritul ei ludic, prin ondulatiile voluptoase ale Torsurilor, prin fluidul vital al ciclului Cresterilor care se incolacesc si serpuiesc intr-un dans vegetal, alb, moale, inelat. in unul din poemele sale, Arp descria astfel cum se realizeaza o sculptura: Acela care vrea sa doboare un nor cu sagetile sale, isi iroseste sagetile fara nici un rost. Multi sculptori sunt asemenea acestor vanatori ciudati. Iata cum trebuie procedat: farmeci un nor cu un cantec de vioara cantat pe o toba sau cu un cantec de toba cantat pe o vioara. Atunci nu va trece multa vreme si norul va cobori singur, se va intinde fericit pe pamant si plin de bunavointa se va pietrifica de la sine fara nici un ajutor. in felul acesta, dintr-o data, sculptorul va realiza cea mai frumoasa dintre sculpturile sale.
Fantasticul se imbina cu poezia, hazul cu hazardul, basmul cu visul pentru a ne reda in povestea atat de simpla a lui Arp, cheia artei sale.
La Etienne Hajdu (n. 1907), care si-a recunoscut inrudirea ideiilor Brancusiene, gasim aspiratia catre puritatea formei,
arta de a reda viata organica a materiei si a o transfigura, inteligenta tactila, elanul inimii si preferinta pentru liniile curbe, pentru planurile ondulate, pentru ritmurile lente si lumina care dezvaluie forma si se preface, prin subtile tranzitii, in umbra.
Emil Gilioli (1911 – 1979) a luat de la Brancusi respectul pentru materie, preferinta pentru volumul inchis si rigoarea geometriei si mai ales folosirea functiei active a luminii prin polizarea bronzului pana la atingerea unei straluciri iradiante. Ca si Brancusi, Gilioli a socotit ca arta e un drum catre elevatia spirituala si catre omenie.
Voia sa creeze o sculptura senina ca cerul, echilibrata, plina de lumina, de taina si de frumusete.
Maurice Lipsi (n. 1898) a ajuns la o simplitate a formei, la o vigoare a volumelor inchise, la o transpunere a ritmului vegetal si la o structura aproape arhitecturala a compozitiei care-si afla punctul de plecare in pilda lui Brancusi.
Desi cetatean elvetian, Antoine Poncet (n. 1928) apartine artei franceze caci, nepot al
pictorului Maurice Denis, s-a stabilit la Paris inca din 1947 si a fost practicianul lui Jean Arp.
Trei trasaturi caracteristice definesc opera lui Antoine Poncet: pasiunea pentru marmura, functia creatoare a luminii si dinamica activa a unei fantezii bogate.
Jean Arp scria: Sculpturile pe care le-am vazut in atelierul lui Poncet sunt pietre care viseaza. Au tasnit din bucuria primaverii. Aceste visuri au harul naturii infinite. Ele sunt un har a ceea ce se afla in dosul aparentelor naturii.
Sculptura lui Antoine Poncet se situeaza la hotarul dintre abstract si figurativ, intr-un spatiu oniric care e totodata si prezenta si amintire. E o sculptura fara umbre, fara riduri, cu jucause curbe si vartejuiri , o sculptura in care se simte bucuria de a fi si dragostea de viata.
Se poate urmari influenta lui Brancusi si la Henri Georges Adam (1904 – 1967), mai ales in celebra sa sculpturaSemnalul de la Le Havre, unde geometria pura a formelor pline si liniile de forta ale compozitiei evocatoare de simboluri ating o adevarata maiestrie. Dar in opera lui H. G. Adam exista si un sentiment tragic al existentei care-l departeaza de seninatatea si setea de absolut a lui Brancusi.
George Apostu (n. 1934) este un artist, un mester cioplitor, care cunoaste tainele pietrelor si ale lemnului si se
pricepe sa le exprime cu simplitatea si accentul de autenticitate ale cuceririlor de altadata. Sculpturile sale par a fi, prin verticalitatea si integritatea volumului, asemenea stalpilor din cimitirele taranesti. Apostu le confera insa o semnificatie spirituala in ciclul Tata si fiu, unde forma arhaica, riguroasa, concentrata si emotionanta capata o valoare de simbol.
Folosind repetitia si asamblajul mai multor forme in spirit Brancusian in compozitiile sale, George Apostu apare ca unul dintre cei mai inzestrati urmasi ai lui Brancusi in sculptura romaneasca.
La Gheorghe Iliescu-Calinesti (n. 1932), la Alexandru Gheorghita (n. 1931), la Horia Flamandu (n. 1941) influenta lui Brancusi se manifesta atat in limbajul plastic, cat si in spiritul in care e conceputa sculptura lor.
Tabara de sculptura de la Magura care, incepand din 1970, a reunit o seama de tineri sculptori intr-un fel de simpozion, a fost dominata de spiritul Brancusian.
Dar mostenirea pe care Brancusi a lasat-o sculptorilor romani este mult mai importanta. Opera lui le arata cum trebuie folosita intalnirea intre specificul natonal si vocata de universalitate, cum se poate ajunge la o rostire romaneasca a artei. Brancusi a fost un premergator al artei abstracte.
Rodin declara: Viata, ce minunatie! iar Brancusi spunea: E o minune sa traiesti! Viata mea a fost un sir de minuni!
Arta nu face decat sa inceapa continuu.
Arta – poate cea mai desavarsita a fost conceputa in timpul copilariei umanitatii,
caci omul primitiv uita de grijile cele domestice si lucra cu multa voiosie.
Copiii poseda aceasta bucurie primordiala. Eu as vrea sa re-destept sentimentul acesta in sculpturile mele. Cand nu mai suntem copii, suntem deja morti.
Voim intotdeauna sa intelegem ceva, insa nu este nimic de inteles.
Tot ceea ce puteti contempla aici, in Atelier, are un singur merit: ca este trait...
Nu cautati formule obscure, sau mistere. Caci ceea ce va daruiesc eu este bucurie
curata. Contemplati lucrarile mele pana cand le vedeti.
Cei aproape de Dumnezeu le-au vazut.
In arta, ceea ce este important este bucuria.
Arta trebuie sa apropie, nu sa departeze, sa umple, nu sa sape prapastii in bietele noastre spirite si asa indestul de rascolite de intrebari.
Nu uita niciodata ca esti artist. Nu iti pierde curajul. si nu iti fie teama de nimic caci vei ajunge la tel.
As vrea ca lucrarile mele sa se ridice in parcuri si gradini publice, sa se joace copiii peste ele, cum s-ar fi jucat peste pietre si monumente nascute din pamant, nimeni sa nu stie ce sunt si cine le-a facut dar toata lumea sa simta necesitatea si prietenia lor, ca ceva ce face parte din sufletul Naturii...
In arta nu trebuie sa existe straini.
Lucrarile nu sunt greu de facut, ce este greu este sa ne punem in starea de a le face.
Ratiunea de a fi a artistilor este aceea de a revela frumusetile lumii.
Nu cred in suferinta creatoare.
In sufletul meu nu a fost niciodata loc pentru invidie ,nici pentru ura, ci numai pentru acea bucurie, pe care o poti culege de oriunde si oricand.Consider ca ceea ce ne face sa traim cu adevarat este sentimentul permanentei noastre copilarii in viata. Placerea cu care lucreaza artistul este insasi inima artei sale.
Fara inima nu exista arta ! si cea dintai conditie este sa iti placa tie, sa indragesti si sa iubesti fierbinte ceea ce faci. Sa fie bucuria ta, iar prin bucuria ta sa oferi bucurie si celorlalti.
A vedea in departare este ceva, insa a ajunge acolo, este cu totul altceva.
Simplitatea nu este un scop in arta, insa ajungi la simplitate fara de voia ta, apropiindu-te de sensul cel real al lucrurilor.
Simplitatea este in sine o complexitate si trebuie sa te hranesti cu esenta ca sa poti sa ii intelegi valoarea. Simplitatea in arta este, in general, o complexitate rezolvata.
Pericolul simplitatii este trivialul .
Daca arta trebuie sa intre intr-o comunicare cu natura, ca sa ii exprime principiile, trebuie sa ii urmeze insa si exemplul actiunii. Materia trebuie sa isi continue viata naturala si dupa ce au intervenit mainile sculptorului.
Rolul plastic pe care materia il indeplineste in mod firesc, trebuie incontinuu descoperit si pastrat.
A-i da un alt sens decat acela pentru care este menita de la natura, inseamna a o ucide.
Lemnul, de exemplu, este in sine si sub toate aspectele sculptural. Nu trebuie sa-l distrugem, nu trebuie sa-i dam o asemanare obiectiva cu ceva ce natura a facut dintr-un alt material. Lemnul isi are propriile-i forme, caracterul sau individual, expresia sa naturala; sa doresti sa ii transformi calitatile, inseamna sa il nimicesti, sa-l faci steril. Acelasi lucru se intampla si cu alte materiale ca piatra, marmora sau metalele; si ele trebuie sa isi continue viata lor proprie, cand gandul si truda artistului le preface din sculpturi naturale, in sculpturi artificiale. Materia nu trebuie folosita pur si simplu pentru a satisface scopul artistului, nu trebuie supusa unei idei preconcepute si unei forme preconcepute. Materia insati trebuie sa sugereze subiectul si forma si ambele trebuie sa vina din interiorul materiei, nu sa ii fie impuse din afara.
In general, sculptorii procedeaza cu materia prin adaugire, atunci cand
ar trebui sa actioneze, de fapt, asupra ei, prin scadere. sa folosesti un material moale si sa continui sa adaugi la el, pana ce este atinsa forma preconceputa si sa o aplici asupra unui alt material, permanent si solid, este o crima impotriva naturii.Toate materialele detin in ele insele sculptura pe care omul o doreste; el trebuie sa trudeasca, insa, si sa o scoata, eliminand acel material de prisos, care o acopera.
Sculptura ramane o expresie a actiunii naturii. Artistul trebuie sa
stie sa scoata la suprafata fiinta din interiorul materiei si sa fie unealta care da la iveala insasi esenta sa cosmica, intr-o existenta
cu adevarat vizibila. Colaborarea intima intre artist si materialele folosite, precum si pasiunea care uneste bucuria meseriasului
cu elanul vizionarului il duc pe rand la esentializare, la forma ideii in sine. Sculptorul trebuie sa isi puna spiritul in armonie cu spiritul materialului. Cioplirea (taietura) directa este adevaratul drum al sculpturii, insa si cel mai rau pentru aceia care nu stiu sa mearga. si in definitiv, cioplirea directa sau indirecta nu insemna nimic, ceea ce conteaza este opera dusa la capat.
Prin taietura directa sculptorul se vede silit sa infrunte pieptis natura inevitabila si nemiloasa a materialelor si, adeseori, in adancimea marmorei, pietrei sau bronzului, un sculptor insuficient de priceput, in urma unui efort stangaci, omoara spiritul materialelor si continua apoi sa lucreze intr-o materie neinsufletita.
Nu trebuie sa silim materialele sa vorbeasca in limba noastra - ci trebuie sa le ducem pana la acel punct, unde altii vor intelege limba lor. Nu poti sa faci ceea ce vrei tu sa faci, ci numai ceea ce iti permite materialul.
Nu poti sa faci din marmora ceea ce ai vroi sa faci din lemn --si nici din lemn ceea ce ai vroi sa faci din piatra.
Opera de arta necesita o uriasa rabdare si mai presus de orice o inversunata lupta impotriva materialelor.
si nu posi sa duci aceasta lupta decat daca folosesti taietura (cioplirea) directa.
Modelajul, este mai usor, permite revenirea, corectura, schimbarea - adaosul, pe cand taietura directa impune o confruntare fara de mila intre artist si materialele pe care el trebuie sa le invinga. si, aici, este necesar mestesugul... in fond, daca te gandesti bine, nu au existat decat admirabili artizani in sculptura, nu mari artisti. Iar decaderea acestei arte, a sculpturii a inceput odata cu abandonarea acelei taieturi directe, care ii permite sculptorului sa castige, cu fiecare dintre operele sale, propria sa victorie asupra materialelor.back to top
Exegeze
Ei bine prietene,ai transformat anticul in modern! – Douanier Roussseau, atunci cand a vazut
Rugaciunea, Sarutul si Cumintenia pamantului. – 1907
In cazul ovoidului, trebuie sa retinem faptul ca Brancusi avea sa realizeze forma pura, libera de orice gravitate terestra, o forma tot atat de libera in propria ei viata ca aceea a geometriei analitice. si dovada ca a reusit in aceasta exprienta este ca din orice parte l-am privi, ovoidul pare viu si gata sa se ridice in spatiu.– Ezra Pound – Brancusi - 1921
Nu cunosc personal pe dl. Brancusi. Am auzit ca e un tanar de o inteligenta aleasa, care stie sa se exprime si in cuvinte tot atat de plastic si de miscator ca si in piatra. Am auzit ca e fiu de taran, ca, dupa ce a vazut ca nu mai
are ce invata la noi, a plecat pe jos la Paris, ca a facut drumul acesta in vreo patru luni, si ca, in sfarsit, ajungand acolo a trebuit sa treaca prin multe si cumplite greutati pana sa-si infiripeasca un atelier unde sa poata lucra. Am auzit, iarasi, ca e un om hotarat si mandru, ca el intelege sa-si desfunde singur calea si sa-si traiasca viata ca un viteaz, in lupta apriga intre biruinta si moarte. Acum isi are la Paris atelierul lui, un cerc de admiratori pe care nici nu i-a cautat, nici nu-i cultiva si, ceea ce-i mai pretios decat toate, simpatia marelui Rodin.De-acolo, din atelierul acela de visuri indraznete si de munca robusta, ne-a trimis pentru expozitia de primavara Cumintenia pamantului, iar acum in urma, pentru cea de toamna, un Fragment de capitel care ar inchipui o imbratisare dincolo de moarte, in lumea cea fara de timp. Simplitatea voita de cea dintai lucrare apare in aceasta si mai voita, ramanand totusi ceva misterios si sugestiv in imbratisarea aceea pentru vecie a doua inganari de fapturi omenesti, ceva ca o soapta nedeslusita ce vine parca dint-o poveste.
Aprecieri din acestea se vanturau in fata operei nepasatoare care, tocmai din cauza prea marei ei simplitati, nu era inteleasa. – Alexandru Vlahuta – ziarul Universul – 7 decembrie 1910.
Putine de tot sunt numele romanesti care se bucura azi de celebritatea lui Brancusi. I se dedica poeme, i se inchina in strainatate numere speciale de revista. E considerat de catre germani si englezi mai ales, drept creatorul sculpturii moderne. – Camil Petrescu – revista Universul – 1928
Brancusi e foarte pretuit de adevaratii cunoscatori. Dar opera lui nu e foarte populara si nici nu poate fi,
pentru ca cere o aprofundare, si ca orice creatie adevarata, nu foloseste un limbaj banal curent.
– Amedee Ozenfant - Bilantul Secolului XX – 1928
La inceputul secolului ,Brancusi, a abandonat o maniera in care dobandise un mare renume si a trecut brusc in randul acelora care voiau sa regenereze sculptura, sa inspire un sentiment nou, sa rupa cu trecutul. S-a apucat sa simplifice, sa concentreze, sa reduca formele la figuri mai mult sau mai putin geometrice.
Asa a inceput sculptura abstracta. Un ou subliniat abil prin cateva trasaturi, a devenit imaginea ideala a unui frumos cap de femeie. Aceste lucrari bizare, dar atragatoare prin simplificarea lor voita, au fost expuse la
Salonul Independentilor. Pe urma sculptorul, prea mandru pentru a-si mai expune operele, n-a mai trimis nimic.
S-a facut multa valva in jurul acestei arte.
– G. Oprescu – Arta romanesca din 1880 pana in zilele noastre – 1935
De la gotici incoace sculptura europeana a fost napadita de ierburi rele, de tot felul de excrescente care au acoperit cu totul caracterul formei. Brancusi a fost acela care a eliberat sculptura de tot ceea ce era de prisos si ne-a redat constiinta formei pure. Pentru a atinge acest tel, Brancusi s-a concentrat asupra formelor simple si directe. Opera lui Brancusi in afara de valoarea ei proprie, are o importanta istorica in dezvoltarea sculpturii moderne.
– Henry Moore – The Sculptor speaks – 1937
Opera lui Brancusi a exercitat o mare influenta asupra lumii artistice de astazi, nu numai in sculptura, dar si in arhitectura si in desenul industrial (desing). – William Zorach – Zorach explains sculpture – 1947
Brancusi recunostea in lemnul pe care-l cioplea, in formele lui robuste, in cicatricile lasate de toporisca sau de furtuni, oglindirea ciclului natural pe care taranul il impartaseste cu copacii, cu pietrele, cu pasarile, cu cresterea si cu moartea lor. – David Lewis – Convorbiri cu Brancusi – 1957
Germenul, oul, trunchiul, zborul, somnul, sarutul si numarul, toate cauzele primare ale universului se regasesc in identitatea lor, in motivele operei de arta si in figurile pe care artistul le porunceste pietrei sau metalului.
Niciodata sculptura nu s-a apropiat mai mult, prin mana vreunui alt sculptor, de o reprezentare atat de desavarsita a esentelor. – Jean Cassou – prefata la monografia Brancusi de Ionel Jianu – 1963.
Sculptura moderna este o sculptura moleculara al carei principiu e reintoarcerea la formele primordiale.
Astfel la Brancusi aflam reintoarcerea la forma oului… Oul lui Brancusi inseamna intr-adevar nasterea primei unitati celulare a sculpturii moderne, Unul indivizibil, forma perfecta, forta virtuala, indomptabila si exploziva, un subtil continut emotional si o imensa fagaduinta.in ou exista germenul fecund. stiu ca puritatea nu poate fi un tel, intreaga ei natura indivizibila opreste dezvoltarea, dar coaja trebuie sa se sparga, caci viata se naste din diviziune, din multiplicare. Avem nevoie de absolut, dar si de miscare, de viata.
– Etienne Hajdu – 1972
Arta lui Brancusi e senina, armonioasa, opusa deformarilor violente. E o arta a bucuriei de viata, o arta luminoasa, de o intensa vitalitate, o arta a echilibrului si a unitatii dintre forma si materie.
Ovoidul corespunde acestor cerinte, fiind forma care-si afla in sine propria implinire.
– Ionel Jianu –Constantin Brancusi – 1983.
back to top
Influenta sa
Rodin si Brancusi au fost artistii care au exercitat cea mai mare influenta asupra evolutiei sculpturii moderne in secolul al XX-lea. Rodin a eliberat sculptura de dogmele academismului si a creat o arta libera, plina de vitalitate,
sincera, exaltata, intemeiata pe dimensiunea umana si pe adevarul vietii. Brancusi a dat veacului nostru constiinta formei pure, a asigurat trecerea de la reprezentarea figurativa a realitatii, la exprimarea esentei lucrurilor si a reinnoit in mod revolutionar limbajul plastic, imbogatindu-l cu o dimensiune spirituala.
Brancusi n-a avut nici elevi directi, nici discipoli. Cei care au lucrat in atelierul sau catva timp au invatat privindu-l cum sculpteaza, ascultandu-i sfaturile si aforismele si mai ales vazandu-l traind, in atmosfera aceea specifica atelierului din Impasse Ronsin.
Cel dintai care s-a bucurat de aceasta lectie de viata, a fost Amedeo Modigliani (1884 – 1920).
Andre Salmon a descris astfel intalnirea lor: Modigliani a venit in atelierul lui Brancusi cu mainile infundate in buzunarele costumului sau de catifea de care nu se mai despartea, strangand sub brat cartonul cu desene pe care nu-l parasea niciodata... Brancusi nu i-a dat nici un sfat, nu i-a tinut nici o lectie, dar din ziua aceea Modigliani a inteles ce inseamna geometria in spatiu, cu totul diferita de aceea care se invata de obicei in scoli si in ateliere. Sculptura l-a tentat si a incercat s-o faca sub influenta impresiilor culese in atelierul lui Brancusi de la care a preluat alungirea figurilor care poate fi recunoscuta si in picturile sale.
O alta influenta prin contact direct este aceea pe care Brancusi a exercitat-o asupra sculptorului german Wilhelm Lehmbruck (1881 – 1919). Dupa cum arata Paul Westheim inca din 1922, Lehmbruck a vazut in 1910 la Salonul Artistilor Independenti Rugaciunea lui Brancusi si sub influenta ei a sculptat vestita sa lucrare Femeia ingenunchiata, alungindu-i picioarele si suprimandu-i detaliile de anatomie. Lehmbruck a primit un impuls foarte important in urma intalnirii cu Brancusi la Paris. Rugaciunea a avut valoarea unei revelatii pentru Lehmbruck. Aceasta intalnire a hotarat directia viitorului sau drum ca artist.
Influenta lui Brancusi asupra contemporanilor si a urmasilor sai s-a exercitat pe trei cai principale:
- prin constiinta formei pure, obtinute prin simplificare, despuiere, decantare si sintetizare;
- prin trecerea de la reprezentarea figurativa a realitatii la exprimarea esentei lucrurilor, adica prin trecerea de la aparenta la esenta;
- prin o noua punere in valoare a functiunii creatoare a luminii si a formei in devenire.
E cu neputinta sa urmarim aceasta influenta la toti artistii secolului al XX-lea. Ea a creat o noua stare de spirit, un nou fel de a gandi sculptura.
Influenta sa propriu-zisa se poate deslusii mai limpede la artistii care au facut parte din aceeasi familie spirituala ca, de pilda, Jean Arp, Etienne Hajdu, Emil Gilioli, Maurice Lipsi, Antoine Poncet, doar cateva exemple din sculptura franceza.
intre opera lui Jean Arp (1887 – 1966) si aceea a lui Brancusi exista cateva asemanari evidente: constiinta formei
pure, refuzul artei conventionale a trecutului si a reprezentarii figurative a realitatii, trecerea de la aparenta la esenta, vitalitatea organica a formei, preferinta pentru volumul inchis si liniile curbe, cautarea unui echilibru si a unei armonii, seninatatea si bucuria vietii.Etienne Hajdu a precizat foarte bine raportul dintre Brancusi si Arp: L-am cunoscut pe Brancusi, l-am cunoscut pe Arp si am sentimentul ca amandoi fac parte din aceeasi familie spirituala... Brancusi a creat forma cea mai pura pentru a semnifica unitatea dintre sensibil si spiritual. Oul lui Brancusi inseamna aparitia primei unitati celulare a sculpturi moderne.
Dar nu ne puteam opri aci. Pentru a merge mai departe, trebuie sa spargem perfectiunea ovalului. Arp a fost cel dintai care a indraznit sa-si infiga degetul in coaja oului lui Brancusi pentru a disloca volumul sau perfect.
Sculptura lui Arp se deosebeste de cea a lui Brancusi prin subtilitatea
si supletea ei, prin rolul acordat hazardului, prin spiritul ei ludic, prin ondulatiile voluptoase ale Torsurilor, prin fluidul vital al ciclului Cresterilor care se incolacesc si serpuiesc intr-un dans vegetal, alb, moale, inelat. in unul din poemele sale, Arp descria astfel cum se realizeaza o sculptura: Acela care vrea sa doboare un nor cu sagetile sale, isi iroseste sagetile fara nici un rost. Multi sculptori sunt asemenea acestor vanatori ciudati. Iata cum trebuie procedat: farmeci un nor cu un cantec de vioara cantat pe o toba sau cu un cantec de toba cantat pe o vioara. Atunci nu va trece multa vreme si norul va cobori singur, se va intinde fericit pe pamant si plin de bunavointa se va pietrifica de la sine fara nici un ajutor. in felul acesta, dintr-o data, sculptorul va realiza cea mai frumoasa dintre sculpturile sale.Fantasticul se imbina cu poezia, hazul cu hazardul, basmul cu visul pentru a ne reda in povestea atat de simpla a lui Arp, cheia artei sale.
La Etienne Hajdu (n. 1907), care si-a recunoscut inrudirea ideiilor Brancusiene, gasim aspiratia catre puritatea formei,
arta de a reda viata organica a materiei si a o transfigura, inteligenta tactila, elanul inimii si preferinta pentru liniile curbe, pentru planurile ondulate, pentru ritmurile lente si lumina care dezvaluie forma si se preface, prin subtile tranzitii, in umbra.Emil Gilioli (1911 – 1979) a luat de la Brancusi respectul pentru materie, preferinta pentru volumul inchis si rigoarea geometriei si mai ales folosirea functiei active a luminii prin polizarea bronzului pana la atingerea unei straluciri iradiante. Ca si Brancusi, Gilioli a socotit ca arta e un drum catre elevatia spirituala si catre omenie.
Voia sa creeze o sculptura senina ca cerul, echilibrata, plina de lumina, de taina si de frumusete.
Maurice Lipsi (n. 1898) a ajuns la o simplitate a formei, la o vigoare a volumelor inchise, la o transpunere a ritmului vegetal si la o structura aproape arhitecturala a compozitiei care-si afla punctul de plecare in pilda lui Brancusi.
Desi cetatean elvetian, Antoine Poncet (n. 1928) apartine artei franceze caci, nepot al
pictorului Maurice Denis, s-a stabilit la Paris inca din 1947 si a fost practicianul lui Jean Arp.
Trei trasaturi caracteristice definesc opera lui Antoine Poncet: pasiunea pentru marmura, functia creatoare a luminii si dinamica activa a unei fantezii bogate.
Jean Arp scria: Sculpturile pe care le-am vazut in atelierul lui Poncet sunt pietre care viseaza. Au tasnit din bucuria primaverii. Aceste visuri au harul naturii infinite. Ele sunt un har a ceea ce se afla in dosul aparentelor naturii.
Sculptura lui Antoine Poncet se situeaza la hotarul dintre abstract si figurativ, intr-un spatiu oniric care e totodata si prezenta si amintire. E o sculptura fara umbre, fara riduri, cu jucause curbe si vartejuiri , o sculptura in care se simte bucuria de a fi si dragostea de viata.
Se poate urmari influenta lui Brancusi si la Henri Georges Adam (1904 – 1967), mai ales in celebra sa sculpturaSemnalul de la Le Havre, unde geometria pura a formelor pline si liniile de forta ale compozitiei evocatoare de simboluri ating o adevarata maiestrie. Dar in opera lui H. G. Adam exista si un sentiment tragic al existentei care-l departeaza de seninatatea si setea de absolut a lui Brancusi.
George Apostu (n. 1934) este un artist, un mester cioplitor, care cunoaste tainele pietrelor si ale lemnului si se
pricepe sa le exprime cu simplitatea si accentul de autenticitate ale cuceririlor de altadata. Sculpturile sale par a fi, prin verticalitatea si integritatea volumului, asemenea stalpilor din cimitirele taranesti. Apostu le confera insa o semnificatie spirituala in ciclul Tata si fiu, unde forma arhaica, riguroasa, concentrata si emotionanta capata o valoare de simbol. Folosind repetitia si asamblajul mai multor forme in spirit Brancusian in compozitiile sale, George Apostu apare ca unul dintre cei mai inzestrati urmasi ai lui Brancusi in sculptura romaneasca.
La Gheorghe Iliescu-Calinesti (n. 1932), la Alexandru Gheorghita (n. 1931), la Horia Flamandu (n. 1941) influenta lui Brancusi se manifesta atat in limbajul plastic, cat si in spiritul in care e conceputa sculptura lor.
Tabara de sculptura de la Magura care, incepand din 1970, a reunit o seama de tineri sculptori intr-un fel de simpozion, a fost dominata de spiritul Brancusian.
Dar mostenirea pe care Brancusi a lasat-o sculptorilor romani este mult mai importanta. Opera lui le arata cum trebuie folosita intalnirea intre specificul natonal si vocata de universalitate, cum se poate ajunge la o rostire romaneasca a artei. Brancusi a fost un premergator al artei abstracte.
Rodin declara: Viata, ce minunatie! iar Brancusi spunea: E o minune sa traiesti! Viata mea a fost un sir de minuni!
Biografie
- 19 februarie 1876
Hobita, judetul Gorj
Se naste Constantin Brancusi - cel de-al cincilea copil al lui Nicolae Brancusi (1833 - 1885) si al Mariei n. Deaconu (1851 - 1919), a doua sotie a lui Nicolae Brancusi.
- 1883
Hobita, judetul Gorj
Pleaca "de-acasa, in lume . . ." E gasit de mama sa la Tirgu Jiu si adus la Hobita.
Urmeaza prima clasa primara la Pestisani.
- 1884
Pestisani
Cea de-a doua fuga de acasa. Elev in clasa a II-a a scolii din Pestisani, e pedepsit pentru ca scrijelise banca cu briceagul ; pleaca si se angajeaza ucenic la un negustor de butoaie.
- 1885
Hobita
Moartea lui Nicolae Brancusi (tatal sau)- continua scoala primara la Brediceni..
- 1886
Brediceni
Primele manifestari artistice - pascand oile pe malul raului Bistrita din Oltenia, alege pietre din prundisul garlei si isi umple buzunarele cu ele. Iarna face oameni de zapada. Mai tarziu va marturisi ca voia sa modeleze forme cu care sa se poata juca, forme "in stare sa aduca bucurie oamenilor ".
- 1887
Targu Jiu
A treia fuga de acasa - inainte de a-si fi terminat scoala primara, fuge din nou la Targu Jiu si se angajeaza ucenic in boiangeria lui Ion Mosculescu, dar e readus la Hobita.
- 1888
Slatina
A patra fuga de acasa - pleaca iarasi de-acasa si intra baiat de pravalie la Slatina.
- 1889
Craiova
Se angajeaza in birtul fratilor Spirtaru din Piata Garii - munceste uneori "18 ore zilnic". pentru a face avere.
Va ramane aproape 9 ani in capitala Olteniei.
- 1892
Craiova
Se angajeaza baiat de pravalie la "magazinul de marfuri si coloniale" al lui Ion Zamfirescu.
- 1893
Craiova
Incepe sa urmeze cursurile Scolii de meserii. In orele libere sculpteaza diferite obiecte utilitare .
- 1894 1/9
Craiova
Se inscrie la scoala de meserii ajutat de patronul sau, Zamfirescu si de clientii lui. Aici invata pe langa ,mecanica, tamplarie, turnatorie, prelucrarea metalelor, rotarie si sculptura in lemn. Obtine note excelente.
- 1894 25/8
Craiova
Devine bursier al scolii de Meserii.
- 1895
Craiova
In al doilea semestru al anului scolar, e trecut in clasa a doua.
- 1895 31/8
Craiova
E admis la specializare in sectia de sculptura in lemn.
- 1897
Craiova
Termina anul pe primul loc, din 16 elevi.
- 1897
Viena
In vacanta de vara calatoreste la Viena - se angajeaza in sectia de finisare artistica a unei fabrici de mobila, unde obtine un certificat de capacitate.
- 1897
Craiova
Modeleaza bustul lui Gheorghe Chitu, fondatorul scolii.
- 1898 28/9
Craiova
Termina cursurile complete, teoretice si practice, de cinci ani ale Scolii de meserii din Craiova.
- 1898 30/9
Bucuresti
Se inscrie la scoala nationala de arte frumoase din Bucuresti. Profesorul sau e Ion Georgescu.
- 1898 14/10
Craiova
Debutul la Expozitia regional de la Craiova- expune bustui lui Gheorghe Chitu. Este foarte laudat de presa locala.
- 1898 30/11
Bucuresti
Ion Georgescu moare subit fiind urmat la catedra de Vladimir Hegel, numit profesor de modelaj si de desen ornamental. Brancusi realizeaza un "desen omagial" dedicat profesorului Ion Georgescu.
- 1899
Craiova
Obtine o bursa de la Consiliul de administtratie al bisericii Madona Dudu. Bursa in valoare initiala de 200 lei nu era suficienta si a fost marita la 400 lei pe an.
- 1899
Bucuresti
Prezinta Comisariatului general roman al "Expozitiei Universale din 1900 de la Paris", cateva opere care nu au fost acceptate de juriu.
- 1899 22/12
Bucuresti
Obtine o mentiune onorifica pentru bustul sau "in antichitate" (bustul lui Vitellius).
- 1900 25/12
Hobita
Isi petrece vacanta de iarna cu familia.
- 1900 30/6
Bucuresti
E premiat cu medalie de bronz pentru "Capul lui Loocoon", i se acorda medalii onorifice pentru un studiu dupa statuia lui Mars Borghese, pentru "studiu dupa natura" si "cap de expresie".
- 1900
Craiova
Obtine o bursa de la Consiliul judetean al judetului Dolj . Bursa este in valoare de 150 lei.
- 1900 21/12
Bucuresti
O a doua medalie de bronz pentru "Cap de expresie".
- 1901 19/6
Bucuresti
Medalie de bronz pentru o anatomie "Ecorseul" - lucrat dupa natura, sub indrumarea profesorului Dimitrie Gerota avand ca model mulajul statuii lui Hermes aflata in Muzeui Capitoliu din Roma.
- 1901 19/6
Bucuresti
Mentiuni onorifice pentru un "Cap de expresie", Compozitie si Studiu dupa natura.
- 1901 28/8
Bucuresti
Definitiveaza "Ecorseul" . Lucrarea va fi sculptata in piatra.
- 1901 23/12
Bucuresti
Medalie de argint pentru o "natura sculptata".
- 1902 15/1
Craiova
Este incorporat ca militar student cu termen redus.
- 1902 24/1
Bucuresti
Sculpteaza o statueta simbolizand muzica corala romaneasca. Este un omagiu, adus dirijorului D. G. Kiriac, sub conducerea caruia, va canta in corul "Carmen".
- 1902 24/9
Bucuresti
I se confera diploma de absolvire a Scolii de arte frumoase - termina al doilea din promotia sa.
- 1902 /10
Craiova
Executa bustul in ghips al lui Ion Georgescu-Gorjan.
- 1902 30/11
Craiova
Solicita conducerii bisericii "Madona Dudu" o bursa pentru perfectionare si specializare in Italia.
- 1903 15/1
Craiova
Termina serviciul militar.
- 1903
Bucuresti
Executa bustul Generalului dr. Carol Davila - sculptura urmeaza sa fie instalata la Spitalul Militar din Bucuresti.
- 1903 3/3
Bucuresti
Bustul Generalului dr. Carol Davila este modelat in piatra .
Lucrarea se executa in atelierele scolii de arte si meserii sub supravegherea autorului.
- 1903 /5
Bucuresti
Expune pentru prima data la Ateneul Roman "Ecorseul" .
- 1903 14/5
Bucuresti
Cerere "Societatii elevilor in belle arte" adresata Ministerului Instructiunii Publice de a achizitiona Ecorseul". Motivarea cererii o constituia faptul ca lucrarea ajuta "foarte mult la intelegerea formelor anatomice ale omului". Cererea e admisa si se executa mai multe copii in ghips colorat-aflate azi la Bucuresti, Craiova, lasi, Cluj.
- 1904
Bucuresti
Pleaca din Romania - pleaca pe jos spre Paris,ramanand pentru scurt timp la Budapesta si apoi la Viena.
Se stabileste o vreme la Munchen unde frecventeaza cursurile Academiei regale de belle arte; iar pentru a se intretine, practica meseria de infirmier. Trece prin Rorschach, Zurich si traverseaza pasul Saint Bernard ; linga Basel e surprins de o ploaie torentiala, se imbolnaveste si e internat intr-un spital patronat de o biserica, pentrui acre sculpteaza un crucifix. Strabate Alsacia ajungand la Langres (Haute-Marne) de unde pleaca cu trenul spre Paris.
- 1904 14/7
Paris
Ajunge la Paris . Locuieste la etajul VIII al casei din Cite Condorcet 9, impreuna cu transilvaneanul Daniel Poiana. Lucreaza la taverna Moilard. Se muta intr-o camera de mansarda din Place de la Bourse 10. Devine paracliser al bisericii romanesti din Paris.
- 1905 /5
Paris
Se muta in mansarda casei din Place Dauphine 16. Tot in Place Dauphine locuiesc si pictorul Theodor Pallady, Otilia Cosmuta, si unul dintre protectorii sai, consilierul de stat Louis Herbette, caruia Brancusi ii solicita ajutorul pentru a fi admis in atelierul lui Ernest Dubois.
- 1905 5/5
Bucuresti
Obtine o noua bursa Ministerul Instructiunii Publice din Bucuresti ii acorda, din "fondul Raducanu- Simonide" o bursa de 600 lei pentru a-si continua studiile.
- 1905 22/6
Paris
Interventia ministrului plenipotentiar al Romaniei la Paris, Grigore Ghica pentru ca Brancusi sa fie primit la examenul de admitere pentru cursul de sculptura al scolii Nationale de Arte Frumoase Paris.
- 1905 23/6
Paris
Reuseste la concursul de admitere la scoala nationala de arte frumoase, devenind elevul lui Antonin Mercie, seful atelierului de sculptura al scolii.
- 1905 1/7
Paris
Primele lucrari executate la scoala Nationala de arte frumoase din Paris - in afara de ciclul de capete de copii, modeleaza bustul Victoriei Vaschide si (dupa fotografii) pe cel al tatalui ei, si al doctorului Zaharia Samfirescu.
- 1905
Paris
Face parte din "Cercle des etudiants roumains", din acest cerc fac parte si George Enescu, Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coanda, C. Levaditi, Duiliu Marcu, Ion Pillat, Stefan Popescu, Theodorescu-Sion, Nicolae Darascu, Camil Ressu, Eustatiu Stoenescu, Theodor Cornel si altii.
- 1906 19/1
Paris
Aprecierile directorului scolii Nationale de Arte Frumoase Bucuresti, referatul lui Stancescu mentiona ca "sculptorul a pus atata zel si inteligenta in studiile facute" si "a facut progrese constante" .
- 1906 14/2
Paris
Solicita marirea bursei de 600 lei.
- 1906 16/3
Bucuresti
Expozitia Generala Romana din parcul Filaret in pavilionul D. Gerota este prezentata lucrarea "Ecorseul" .
- 1906 27/3
Bucuresti
Este sprijinit pentru prelungirea bursei - directorul scolii nationale de arte frumoase din Bucuresti, pictorul C.I.Stancescu, sprijina cererea lui Brancusi de a i se prelungi bursa acordata de Ministerul Instructiunii; argumentand prin faptul ca o lucrare a sa "Portretul lui M. G." a fost primita la "Salonul Societatii nationale de arte frumoase", deschis la Grand Palais (din juriul prezidat de Rodin facusera parte Bourdelle si Despiau).
- 1906 5/6
Bucuresti
I se acorda o bursa de 500 lei pentru perioada 1.05.1906 - 31.03.1907 .
- 1906
Paris
Da lectii de pictura lui Ion Pillat.
- 1906 6/10
Paris
Expune la Salonul de Toamna de la Paris - juriul din care faceau parte Medardo Rosso, Mailiol, Bourdelle primeste trei lucrari in piatra ale lui Brancusi : "Copilul", "Orgoliu", "Portretul lui M. G. Lupescu". Si le transporta singur lucrarile cu ajutorul unei roabe.
- 1906 /11
Bucuresti
Stefan Popescu initiaza o tombola pentru a-l ajuta pe Brancusi. La aceasta tombola au participat printre altii si Vasile C. Motun, doctorul Ion Cantacuzino si Dimitrie Gerota. Premiul - Copilul (versiunea in bronz) - a revenit studentului la drept Victor N. Popp, viitor colectionat al operelor lui Brancusi.
- 1907 /1
Meudon
Este acceptat ca practician in atelierul lui Rodin. Datorita interventiilor Reginei Elisabeta a Romaniei (Carmen Silva), ale Mariei Bengescu si ale Otiliei Cozmuta, Rodin il accepta pe Brancusi .
- 1907 /1
Paris
Paraseste scoala Nationala de Arte Frumoase din Paris . Deoarece avea 30 de ani impliniti, regulamentul ii cerea sa paraseasca scoala. Va lucra in atelierul lui Rodin unde il va avea coleg pe Henri Coanda .
- 1907 15/3
Bucuresti
Expozitie la "Tinerimea Artistica" lucrarile "Copilul" si "Fiul Campului" - versiunea in piatra.
"Copilul" este cumparat de Pinacoteca Statului.
- 1907 27/3
Paris
Paraseste atelierul lui Rodin. Explicatia sa a ramas celebra: "Nimic nu poate creste la umbra unui arbore mare". Mai tarziu avea sa recunpoasca faptul ca datorita lui Rodin sculptura si-a recapatat dimensiunea si senmificatia umana.
- 1907 /3
Paris
Incepe sa practice taietura directa, rupand cu traditia clasica, Brancusi se afla in cautarea unui drum propriu.
- 1907 /3
Paris
Executa "Capul unei tinere fete" , "Sarutul" si "Cumintenia pamantului".
- 1907 15/4
Paris
Expune la Paris, la "Societatea nationala a artelor frumoase" patru lucrari: "Bust" in piatra, "Bust" in bronz, "Supliciu" in piatra, si "Schita" in piatra. Dupa aceasta expozitie, la sfatul lui Rodin "nu va mai merge asa repede".
- 1907 15/4
Bucuresti
Ii sunt trimisi 200 lei, suma ramasa din bursa acordata de Spiru Haret in 1907 - 1908 .
- 1907 18/4
Paris
Primeste comanda monumentului funerar al lui Petre Stanescu din Buzau, la recomandarea doctorului Gerota si a pictorului Stefan Popescu, primeste aceasta comanda . Sculptorul se considera intr-un moment important al vietii sale artistice: primul contact cu realitatea, isi amenajeaza un atelier mai spatios, in rue de Montparnasse 54, unde va lucra "Rugaciunea" si portretul lui Stanescu .
- 1907 27/7
Creteil
Participa la o expozitie organizata in cadrul falansteruiui "L'Abbaye de Creteil", infiintat de Charles Vildrac - la expozitie participa si Albert Gleizes .
- 1907 1/11
Paris
Expune la "Salonul de toamna" din Paris "Studiu" un bust an piatra la Salon este organizata si o retrospectiva Cezanne.
- 1908 17/1
Paris
Primeste o bursa de 1200 lei acordata de "Casa scoalelor" .
- 1908
Paris
Lucreaza un timp in atelierele "Bateau - Lavoir" .
- 1908
Paris
Il cunoaste pe Modigliani - acesta ii va realiza cateva portrete. Vor deveni prieteni apropiati .
- 1908
Paris
"Copil dormind".
- 1908 9/3
Bucuresti
La expozitia "Tinerimea Romana" la Ateneul Roman expune "Supliciul" in bronz si "Ebos" in piatra .
- 1908 15/4
Paris
Participa la "Salonul Societatii Nationale a Artelor Frumoase" cu lucrarea "Bust" in bronz .
- 1908
Paris
Se imprieteneste cu Fernand Leger si cu Marcel Duchamp .
- 1908
Bucuresti
Critici favorabile intr-o cronica din revista Luceafarul, criticul Charles Morice scrie ca Brancusi a devenit "Foarte cunoscut si stimat" fiind unul "dintre cei mai talentati artisti ai generatiei sale" .
- 1908
Paris
Il apara pe Jacob Epstein atacat pentru stilul monumentului funerar cossacrat lui Oscar Wilde .
- 1909 /3
Bucuresti
Participa cu trei lucrari la expozitia "Tinerimea artistica"."Bust" in piatra, "Cap de Copil" in marmura si "Studiu" in piatra.
- 1909
Livourne
Viziteaza orasul impreuna cu Modigliani - cu aceasta ocazie, Modigliani ii deseneaza un portret in creion.
- 1909 /4
Bucuresti
Participa la "Expozitia oficiala de pictura, sculptura si arhitectura" cu lucrarile "Bust" in piatra si "Cap de Copil" in marmura . Ministerul Cultelor si Instructiei publice cumpara "Portretul in piatra al pictorului Nicolae Darascu" contra sumei de 2000 lei.
- 1909 /5
Bucuresti
Obtine premiul II ex aequo la "Expozitia oficiala de pictura, sculptura si arhitectura". Juriu al carui presedinte este Spiru Haret acorda acest premiu si sculptorului Paciurea. Brancusi se intoarce la Paris "contrariat si mahnit".
- 1909 /5
Bucuresti
Este cooptat membru al societatii "Tinerimea Artistica".
- 1909
Vinde "Somnul" - versiunea in marmura lui Anastase Simu.
- 1909 1/10
Paris
Participa la Salonul de Toamna cu lucrarea "Cap de Copil" in bronz.
- 1909
Paris
Sculpteaza primele "coloane" in lemn.
- 1909
Paris
Refuza onoarea de a realiza portretul realist al lui Anatole Feance. Brancusi spune: "eu nu pot sa fac bustul unei persoane deoarece nu pot sa ii dau ceea ce i-ar reda asemanarea: viata".
- 1909 /11
Paris
Il viziteaza Wilhem Lehmbruck.
- 1909
Se imprieteneste cu Archipenko care va fi influentat temporar de Brancusi .
- 1910
Paris
Fondare "Asociatiei amicale a romanilor din Paris" sub egida ministrului Romaniei la Paris, este infiintata aceasta asociatie, avand printre membrii fondatori si pe George Enescu, Edouard de Max, Brancusi, pictorii Paladdy, Stefan Popescu si Gheorghe Marculescu, medicii Levaditi si Marbe, avocatul Virgil Stanescu.
- 1910 20/3
Paris
Participa la "Salonul Independentilor" unde expune "Rugaciunea", fragment dintr-un monument funerar si "Piatra Sculptata".
- 1910 11/4
Bucuresti
Participa la expozitia organizata de "Tinerimea artistica" unde prezinta lucrarea "Cumintenia Pamantului".
Membrii juriului si criticii bucuresteni au pareri divergente. Pana la urma opera a fost expusa si la recomanadrea pictorului G. Petrascu a fost achizitionata de un colectionar.
- 1910
Bucuresti
Ralizeaza o prima versiune a "Pasarii Maiastre" in marmura.
- 1910 2/9
Paris
Moare Douanier Rousseau - era unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Brancusi, cel care a afirmat:
"Ei bine tu ai transformat anticul in modern".
- 1910
Paris
"Muza adormita" (bronz).
- 1910 /10
Paris
Bustul in bronz al pictorului Darascu este cumparat de catre Anastase Simu pentru muzeul sau - aceasta lucrarea fusese expusa doi ani inainte la "Socieztatea Nationala a Artelor Frumoase".
- 1910 26/10
Paris
Viziteaza "Salon de la Locomotion Aerienne", este fascinat de formele elicelor.
- 1910 /11
Bucuresti
Are loc "Salonul de toamna" al "Tinerimii artistice ". Brancusi expune "Sarutul" (versiunea in piatra), intitulandu-l "Fragment dintr-un capitel".
- 1910 /12
Paris
Ciopleste "Sarutul" pentru monumentul de pe mormantul Tatianei Rachevski - face aceasta lucarea la rugamintea medicului Marbe, pentru o tanara care s-a sinucis.
- 1911
Paris
Realizeaza sculptura "Prometeu". L-a avut ca model pe Corneliu Cozmuta, fiul Otiliei Cosmuta Boloni.
- 1911
"Portretut lui George".
- 1912 3/4
Paris
Este prezent la cel de-al 27-lea "Salon al independentior " cu lucrarile "Muza adormita" in marmura, "Prometeu" in marmura, "Sarutul" in piatra.
- 1912 3/4
Paris
Prezenta sa este comentata foarte favorabil de Apollinaire care il considera pe Brancusi "un sculptor delicat si foarte personal ale cari opere sunt cele mai rafinate". La aceeasi expozitie care a fost considerata prima demonstatie publica a cubismului".
- 1912 28/4
Bucuresti
Participa la "Salonul oficial" cu "Supliciu", "Cap de Copil" si "Studiu". Directia vamilor din Bucuresti refuza sa elibereze sculpturile trimise de Brancusi pentru aceasta expozitie, sub motivul ca nu s-ar incadra in instructiunile vamale. La interventia ministerului, cele trei piese vor fi eliberate in ajunul vernisajului.
- 1912 1/5
Bucuresti
Ii este refuzata participarea la expozitia "Tinerimea Artiscica" - cativa membrii ai juriului au votat impotriva acceptarii lui Brancusi la expozitie sub pretextul ca acesta a anuntat deja participarea sa in acelati timp la "Salonul Oficial".
- 1912 15/5
Paris
Inchiriaza apartamentul din strada Montparnasse nr. 12 .
- 1912 5/6
Bucuresti
Obtine Premiul I acordat de juriul "Salon"-ului, pentru lucrarea sa "Studiu"- juriul "Salonului" decide in mod exceptional si in unanimitate ca "Premiul I, in valoare de 2000 lei nu va fi acordat decat pentru sculptura" si il acoda "merituosului sculptor Constantin Brancusi".
- 1912 9/9
Bucuresti
Inaugurarea bustului Generalului dr. Carol Davila - acesta este primul si singurul monument public al lui Brancusi ridicat la Bucuresti .
- 1913 15/2
New York
Participa la "International Exhibition of Modern Art" - The Armory Show - cinci lucrari ale lui Brancusi sunt expuse la aceasta prima manifestare internationala a artei moderne, organizata la sediul unui regiment de infanterie "69th Inf'ty Regt Armory". Au fost expuse 1600 de lucrari printre care se regasesc si opere ale lui Ingres, Delacroix, Courbet, Cezanne, Gauguin, Manet, Degas, Lautrec, Matisse, Dufy, Kandinsky, Rodin, Bourdelle, Maillol, Lehmbruck, Archipenko, Duchamp-Villon etc.
- 1913 19/3
Paris
Participa la cel de-al 29-lea "Salon al Societatii artistilor independenti " - expune trei sculpturi.
- 1913 24/3
Chicago
Expozitia de la New York - "The Armory Show" se redeschide la Institutul de Arta din Chicago . Studentii, instigati de sefii Ligii "Lege si Ordine", ard efigiile lui Brancusi, Matisse si Walter Pach (organizatorul american al expozitiei), considerati capii cei mai periculosi ai avant-gardei.
- 1913 31/3
Bucuresti
Cea de-a 12-a expozitie a "Tinerimii artistice". Brancusi expune pentru prima si ultima data "Pasarea Maiastra", colorata in albastru.
- 1913
Primeste comanda monumentului in memoria lui Spiru Haret, din partea ministrului V.G.Mortun.
- 1913 28/4
Boston
Expozitia itineranta de arta moderna "The Armory Show" va fi organizata la "The Copley Hall ".
Aceasta va fi ultima expozitie din turneu, inchiderea avand loc in 19 mai.
- 1913 /6
Munchen
Expozitia internationala de la Glasspalast unde expune "Cap de Copil" in bronz. Brancusi reprezinta Romania alaturi de Grigorescu, Luchian, Paciurea, Steriadi si de altii. Istoricul de arta W.Hausenstein il considera pe Brancusi "unul dintre spiritele cele mai interesante ale noii sculptiri".
- 1913 /7
Londra
Participa la cea de-a 6-a expozitie "Allied Artists" de la Royal Albert Hall . La aceasta expozitie expune si Gaudier Brzeska.
- 1913 2/8
Londra
Robert Fry afirma ca cele trei sculpturi ale lui Brancusi sunt "operele de sculptura cele mai remarcabile de la Albert Hall.
- 1913 /10
Londra
Expune la "Dore Galleries", impreuna cu Picasso si Delaunay.
- 1913
Paris
"Primul pas".
- 1914 /1
Bagneux
Taie lespedea mormantului lui Henri Rousseau-Vamesul si graveaza pe ea versurile compuse de Apollinaire drept epitaf.
- 1914 /2
Praga
Expozitia organizata de Alexandre Marcereau sub egida Cercului de arta Manes, in parcul Kinski -participa impreuna cu Mondrian, Duchamp-Villon, Archipenko si cu un grup de artisti cehi.
- 1914 12/3
New York
Prima expozitie personala a lui Brancusi a fost organizata de Alfred Stieglitz si Edward Steichen la Photo Secession Gallery. Au fost expuse 8 opere in marmura, lemn si bronz.
- 1914 /3
Bucuresti
Expune sase lucrari la "Tinerimea artistica": "Muza adormita" in bronz aurit, Dadae in bronz aurit, Danaida in piatra, "Sculptura in piatra" fragment, "Rugaciune" in bronz, "Bustul lui Petre Stanescu" in bronz - printre lucrarile expuse se numara si "Rugaciunea". Paciurea expune de asemenea o silueta ingenunchiata intitulata "Rugaciune".
- 1914 18/4
Bucuresti
Se intoarce in Romania.
- 1914 26/5
Buzau
Ciopleste din piatra de Magura soclurile pentru bustul lui Petre Stanescu si pentru "Rugaciunea" din cimitirul "Dumbrava".
- 1914
Craiova
Anularea proiectului "Fantana lui Spiru Haret". Brancusi va pastra lucrarea in atelier, intitulind-o "Fantana lui Narcis". Cu aceasta ocazie Tudor Arghezi afirma: "Cel care nu a putut fi stimat in Romania isi va gasi locul in colectiile din strainatate alaturi de alti clasici".
- 1914 17/6
Bucuresti
Deceptionat paraseste Romania si pleaca la Paris.
- 1914
Paris
"Primul tipat"; "Doi pinguini".
- 1915
Paris
Realizeaza primele lucrari in lemn : "2 Cariatide", "Fiul risipitor" si altele.
- 1915
Se imprieteneste cu Julio Gonzalez.
- 1915
"Noul nascut".
- 1915 28/12
Paris
Participa la o expozitia de la "Galerie Bernheim Jeune", este o expozitie organizata in beneficiul victimelor razboiului din Polonia. Bourdelle, Picasso, Matissesi altii au contribuit la aceasta manifestare.
- 1916
Ciopleste "Vrajitoarea", dintr-un trunchi bifurcat de artar.
- 1916 /3
Londra
Participa la cel de-al 8-lea Salon al lui "Allied Artists Association" - expune "Cumnitenia Pamantului" in piatra si "Cap de copil" in marmura.
- 1916 11/3
New York
Expune la "The Modern Gallery".
- 1916
Paris
Realizeaza cea dintai "Coloana a Sarutului" - foloseste acelasi motiv sculptural intalnit mai tarziu pe stalpii "Portii Sarutului".
- 1916 /10
Paris
Se muta in Impasse Ronsin.
- 1916 /10
Paris
Lucraeza la "Printesa X". La cererea principesei Maria Murat-Bonaparte, face o serie de schite avand ca model portretul ei, pe care-l va numi "Principesa X".
- 1916
Versiunea in lemn a "Torsului" de femeie.
- 1917 10/4
New York
Participa la "Society of Independent Artists" la Grand Central Palace.
- 1917 /4
Paris
Face parte din "Comitetul de ajutorare a refugiatilor romani".
- 1917 /4
Paris
Sculpteaza "Himera", "Adam" si alte opere.
- 1917 /5
New York
Participa la expozitia de la "Modern Gallery" sunt prezentate opere de Ingres, Daumier, Cezanne, Picasso. Participa, de asemenea. Brancusi expune sculpturi si desene care figureaza de asemenea la expozitiile "Allies of Sculpture" de la hotelul Ritz Cariton.
- 1917 /10
Leyde
In revista "De Stijl" apar reproduceri dupa opera lui Brancusi si aforisme ale sale.
- 1918
Paris
Sculpteaza primele versiuni in lemn ale "Coloanei fara sfarsit", sculptate in amintirea celor cazuti in razboi.
- 1918
Paris
Realizeaza "Cupa lui Socrate". Este inspirat de compozitia "Socrate" a lui Erike Satie.
- 1918 9/10
Paris
Moare Apollinaire.
- 1919 20/1
Hobita
Moare mama sculptorului, Maria Brancusi, la varsta de 64 de ani.
- 1919 14/7
Paris
Apare volumul "La Roumanie en Images" - acesta cuprinde cinci reproduceri dupa lucrari brancusiene si un articol al Mariei Bengescu vorbind despre opera sculptorului.
- 1919 /7
Paris
Milita Patrascu. Incepe sa lucreze in atelierul artistului.
- 1919
Paris
"Pasarea de aur".
- 1920 28/1
Paris
La expozitia de la Grand Palais, Brancusi e obligat sa-si retraga portretul "Principesa X" - politia il obliga sa-si retraga portretul "Principesa X", considerat pornografic. in replica a aparut in ziare un protest "Pentru independenta artei" semnat de Marie Curie, Picasso, Picabia, Erik Satie, Derain, Laurens, Léger, Cocteau, Reverdy, Cendrars si altii.
- 1920 5/3
Paris
Participa la expozitia gruparii "La Section d'Or" de la galeria La Boetie, aici expun si Braque, Duchamp-Villon, Archipenko, Laurens.
- 1920 21/3
Bucuresti
Participa la expozitia gruparii "Arta romana" cu lucrarile "Cap" in piatra si "Cap" in bronz. Se intoarce in tara la invitatia lui Camil Ressu.
- 1920 30/4
New York
Participa la "Inaugural Exhibition" de la "Galleries of the Societe Anonyme".
- 1920
Voulangis
Inalta prima "Coloana fara sfarsit" din lemn - este alcatuita din noua elemente si este amplasata in gradina lui Edward Steichen.
- 1920
Ion Vinea ii dedica poemul "Maiastra"
- 1920 26/5
Paris
Participa la "Festivalul Dada ". La acest festival participa si Andre Gide, Paul Valery, J. Riviere, Fernand Leger, Metzinger, Brancusi semneaza manifestul intitulat "Contre Cubisme, contre Dadaisme".
- 1920 2/8
New York
Expune in cadrul "Third Exhibition" de la "Galleries of the Societe Anonyme".
- 1920
"Leda", "Bratul".
1921 8/5
Bucuresti
Devine membrul al gruparii "Arta romana".
- 1921 3/6
Pestisani
Propune realizarea unui monument in cinstea eroilor cazuti pe campul de lupta. Dupa o croaziera in Mediterana, debarca la Constanta, trece prin Pestisani si le propune consatenilor sa ridice o fantana sau, dupa informatii mai recente, o poarta, in cinstea eroilor cazuti pe campul de lupta. Nu cere decat sa i se aduca piatra necesara.
- 1921 18/6
Bucuresti
Pleaca din nou spre Paris.
- 1921 22/6
Berlin
Viziteaza Galeria "Der Sturm" apoetului Herwarth Walden.
- 1921 /9
New York
Primul studiu de amploare dedicat lui Brancusi . Este publicat in "The Little Review" de Ezra Pound.
- 1921 /9
Paris
Este initiat in arta fotografica de catre Man Ray.
- 1921
"Adam si Eva".
- 1922 17/2
Paris
Ia parte la o miscare de protest - "Le Congres de Paris", desfasurata la "Closerie des Lilas ". Este o miscare contra lui Andre Breton si in apararea lui Tristan Tzara, Brancusi a semnat o rezolutie alaturi de Arp, Zadkine, Kisling, Theo van Doesburg, Satie, Radiguet, in care se afirma ca "in arta nu exista straini".
- 1922 24/3
New York
Participa la expozitia "Contemporary French Art" la "Sculptor's Gallery".
- 1922 11/4
Paris
Creaza costumul Lizicai Codreanu pentru baletul Gymnopedies.
- 1922 11/9
Sinaia
Petrece cateva zile la Sinaia impreuna cu Eileen Lane, se duce apoi sa cerceteze mai multe cariere din tara, in vederea alegerii materialului necesar inaltarii monumentului de la Pestisani. Trece prin Targu Jiu, Hobita, Pestisani, Ramnicu-Valcea.
- 1922 19/9
Chicago
Participa la expozitia "The Arthur Jerome Eddy Collection" se deschide la Institutul de Arta.
- 1922 27/9
Paris
Sunt indeplinite toate conditiile ridicarii monumentului de la Pestisani.
- 1922 /9
Paris
Sculpteaza in lemn lucrarea "Socrate".
- 1922
Paris
Prima versiune a "Pestelui".
- 1923 /1
Bucuresti
E decorat cu ordinul "Steaua Romaniei". Aceiasi mentiune au primit-o si Cecilia Cutescu Storck, Pallady, Ressu, Tonitza.
- 1923
Executa portretul in marmura al lui Eillen Lane.
- 1923 21/5
New York
Participa la expozitia "America Art Association" - Salonul de Primavara.
- 1923 13/12
Paris
Este invitat al "Grande Exposition Franco-scandinave".
- 1923
Paris
Lucreaza la "Negresa blonda".
- 1923
Paris
Realizeaza prima versiune (in argila) a "Cocosului".
- 1924
Paris
Pentru "Inceputul Lumii" il ia ca model pe dansatorul Serge Lifar.
- 1924 /3
Paris
Ilustreaza - impreuna cu Picasso- coperta programului festivalului "Bal Banal", mai colaborau Pascin, Andre Lhote, Foujita, Larionov.
- 1924 /4
Venetia
Expune in cadrul sectiunii romanesti a celei de a 14 - cea Bienale "Cap de Copil" o versiune in bronz si una in piatra. Romania a mai fost reprezentata si de Medrea si Frederic Storck.
- 1924 15/6
Paris
Participa la baletul "Mercur" al lui Diaghilev, pe muzica lui Erik Satie si cu decoruri de Picasso.
- 1924
Saint Raphael
Construieste templul numit "Crocodilului". Construieste acest "templu" din barne si busteni adusi de apele Mediteranei, ca recunostinta adusa plutei in forma de crocodil de care s-a agatat atunci cand a fost in pericol sa se inece.
- 1924 11/7
Paris
Participa la festivalul "Bal Olympique".
- 1924 30/11
Bucuresti
Ia parte la prima expozitie internationala a gruparii "Contemporanul" cu lucrarile "Sarutul" si "Pasarea Maiastra", "Mlle Pogany" si "Cap". Mai participau Arp, Klee, Michel Seuphor, Marcel Iancu, Victor Brauner, M. H. Maxy, Milita Patrascu. Revista "Contemporanul" ii consacra un numar omagial.
- 1924
Marcel Mihalovici ii consacra mai multe compozitii.
- 1924
Paris
Sculpteata "Tanara sofisticata" - in lemn . Este portretul poetei Nancy Cunard.
- 1924
Paris
Kokoschka ii picteaza un portret.
- 1924
Paris
In atelierul sau vin sa lucreze, pentru scurt timp, Gheorghe Anghel, Romul Ladea si, pentru o perioada mai indelungata, Mac Constantinescu.
- 1924
Paris
Prima versiune in bronz a "Pasarii in spatiu".
- 1925 /1
Bucuresti
Revista "Contimporanul", consacra un numar special lui Brancusi, in acest numar Ion Vinea publica poemul "Pasarea Maiastra".
- 1925
Paris
Revista "This Quarter" publica fabula "Histoire des brigands" aforisme si o suita de 46 de fotografii originale ale operelor lui Brancusi.
- 1925 1/3
Bucuresti
In numarul inaugural al revistei "Integral" Ion Minulescu consacra de un articol al lui pe acre il numeste nu numai "sculptorul cel mai reprezentativ al epocii sale", ci si "o entitate de geniu romanesc".
- 1925 15/3
Bucuresti
M.H.Maxy il considera "personalitatea cea mai profunda de la Luchian incoace, care si-a permis luxul de ai infrunta pe pigmei".
- 1925 28/5
Paris
Participa al "Expozitia Internatiomasa de pictura si sculptura anglo - franco - americana", organizata de Marius de Zayas la Galeria Durand-Ruel. Expozitia va fi mutata la Londra si New York.
- 1925 1/7
Paris
Moare Erik Satie . Necrologul e semnat de Pierre Reverdy, Daniel Rops, Blaise Cendrars si Brancusi. Brancusi trabuia sa ii ridice un monumet funerar, dar festivalul organmizat cu acest scop de catre vicontele Etienne Beaumont la Teatrul "Champ Elysees" nu a putut strange suma necesara.
- 1925 30/9
Londra
Viziteaza orasul si participa la "Exhibition of Tri-National Art" de la New Chenil Galleries.
- 1925 1/12
Paris
Participa la expozitia "Art d'Aujourd'hui" - printre particinanti se numarau si Picasso, Arp, Delaunay. Portretul lui Nancy Cunard;
- 1925
Paris
"Pasaruica".
- 1926 7/1
New York
Cele 27 de sculpturi din colectia John Quinn sunt expuse la "The Art Center" sub titlul "Memorial Exhibition af Representative Works".
- 1926 20/1
Havre
Se imbarca pentru Statele Unite.
- 1926 26/1
New York
Are loc expozitia "Free National Art French - Brithish - American" la "Wildenstein Galleries".
- 1926 18/2
New York
La Wildenstein Galleries, se deschide cea de-a doua expozitie personala a lui Brancusi sculptorul este prezent la vernisajul expozitiei care nu isi va inchide portile decat in 3 martie acelasi an.
- 1926 /2
New York
"The Penguin Club" organizeaza o receptie in onoarea lui Brancusi.
- 1926 /2
Bucuresti
Revista "Gandirea" publica "Pasarea Sfanta" a lui Lucian Blaga este un poem consacrat sculpturii "Maiastra".
- 1926 20/3
Paris
La "Salonul Independentilor" Brancusi expune "Muza adormita" - in alabastru, mentionand ca este o sculptura pentru orbi. Ia nastere "Sculptura tactila".
- 1926 22/3
Pleaca din America spre Paris.
- 1926
Bucuresti
Revista "Contimporanul", publica un interviu cu sculptorul si portretul acestuia realizat de Marcel Janco.
- 1926
Paris
Participa la cea de a 37-a expozitie "Societe des artistes independants".
- 1926
Primeste vizita lui Franz W.Seiwert.
- 1926 15/5
Anvers
Asista la vernisajul expozitiei "Salon d'art contemporain", unde prezinta sase lucrari.
- 1926 27/5
Napole
Se imbarca pentru a de intoarce in Romania.
- 1926
Berlin
Revista Der Sturm apreciaza arta sculptorului roman.
- 1926 /6
New York
In revista Vogue apare studiul "The Asrt of Brancusi" al lui Clive Bell.
- 1926
Bucuresti
In albumul "Romania in chipuri si Vederi" de Nicolae lorga sunt reproduse cinci lucrari ale lui Brancusi.
- 1926 23/9
Se imbarca pebtru o calatorie in Statele Unite.
- 1926 /10
Paris
La expozitia "Salon du Franc" la Muzeul Galliera este aprzentata lucrarea "Nou-nascut". Sculptura "Nou-nascut" este achizitionata de Rolf de Mare, contra sumei de 7000 franci.
- 1926 /10
Paris
Au loc manifestatii impotriva lui Brancusi organizate de Andre Breton si Jacques Prevert.
- 1926 17/11
New York
Expozitie personala cuprinzand 71 de lucrari la Brummer Gallery.
- 1926 19/11
New York
Participa la "International Exhibition of Modern Art" de la "The Brooklin Museum".
- 1927 4/1
Chicago
Expozitia personala de la New York se deschide la The Arts Club.
- 1927 /1
New York
Revista "The Dial" publica un studiu despre Brancusi, semnat de Dorothy Dudley.
- 1927 /1
Paris
Se muta in atelierul de la nr. 11, Impasse Ronsin aici va ramane pana la sfarsitul vietii.
- 1927 /1
Paris
A doua vizita a lui Seiwert la Brancusi.
- 1927 1/4
Toronto
International Exhibition of Modern Art la Art Gallery.
- 1927
Paris
Isamu Noguchi lucreaza in atelierul lui Brancusi.
- 1927 /6
Paris
Expune la "Salon des Tuileries".
- 1927 /7
Hamburg
Expozitia "Europaische Kunst der Gegenwart".
- 1927 30/9
Bucuresti
La "Expozitia Artei Romanesti" sunt expuse "Pasarea Maiastra", "Cap" si "Capitel" in cadrul manifestarilor organizate cu prilejul Congresului Presei Latine.
- 1927 /10
Bruxelles
Expozitia de la Galeria "Le Centaure".
- 1927 21/10
New York
Tribunalul Vamal e sesizat de artist care protesteaza impotriva aplicarii gresite a taxelor la sculptura "Pasarea in zbor", socotita de vamesi "obiect de manufactura ".
- 1927 1/21
Paris
"Premiere exposition annuelle d'un groupe de sculpteurs" organizata de E.Teriade la galeria Jacques Bernheim.
- 1927 12/12
New York
Expozitia colectiei "A. E. Gallatin ", la "Museum of Living Art ".
- 1927
Paris
Revista Cahier d'Art publica studiul lui Albert Dreyfus consacrat lui Brancusi .
- 1927
Leyde
Revista Der Stijl publica fotografii si aforisme ale sculptorului roman.
- 1928 18/3
Bucuresti
La a 8-a expozitie a gruparii "Arta romana" la Ateneul Roman sunt expuse lucrarile "Coapsa", "Cap de Copil" si "Copil".
- 1928 /4
Bucuresti
Manifestul lui Sasa Pana din primul numar al revistei "Unu". Numele lui Brancusi alaturi de numele altor personalitati ale culturii romanesti este salutat printr-un "Uraaaaa": "marinetti/breton/ vinea/tzara/ribemont-dessaignes/arghezi/brancusi/theo van doesburg/ uraaaa uraaaaaa uraaaaaaaa".
- 1928 22/4
Bucuresti
Camil Petrescu ii dedica lui Brancusi un numar al "Universului literar"- ca urmare scriitorul este demis din functia de director literar al revistei si paraseste redactia.
- 1928 /4
Philadelphia
Se deschide expozitia inaugurala a Muzeului de Arta.
- 1928 1/5
Moscova
Trimite patru sculpturi si doua desene la "Expozitia de arta contemporana franceza". La aceasta expozitie a fost invitat de catre comisarul poporului pentru educatie Anatoli Vasilievitch Lunacearski.
- 1928 /6
Paris
Expune "Pasarea in spatiu" la "Salon des Tuileries" (Palais de Bois). Criticul de arta Vaucelles, ironic, compara sculptura cu "o pipa lunga din cupru, bine lustruita", Lucian Blaga viziteaza expozitia si comenteaza indelung "Pasarea" lui Brancusi.
- 1928
Ciopleste piatra de mormant a fostei sale eleve, Sanda Polizu-Micsunesti, sotia scriitorului Joseph Kessel, inmormantata in cimitirul Montparnasse ; intentiona sa aseze o sculptura deasupra lespezii, dar aceasta dorinta nu a putut fi realizata.
- 1928 13/10
Leningrad
Este adusa "Expozitia de arta contemporana franceza" de la Moscova.
- 1928 26/10
Bucuresti
E prezent la expozitia jubiliara a "Tinerimii artistice" cu lucrarile "Pasare Maiastra", "Mlle Pogany" si "Cap de expresie" in bronz si cu lucrarea "Iubirea" in ghips - lucrarile fac paret din colectia sotilor Storck.
- 1928 26/10
New York
Tribunalul vamal din New York se pronunta in favoarea lui Brancusi, declarand ca "Pasarea in zbor" e "o opera de artist". "Pasarea in Zbor" trebuie scutita de taxe vamale conform legii pentru ca ea "constituie o opera de arta prin proportiile armonioase, liniile elegante si prin frumusetea executiei sale". Poza sculpturii, este inclusa la dossar ca proba "ceea ce constituie o onoare rareori acordata (daca a fost vreodata acordata), de catre un tribunal unui artist". (Petru Comarnescu va consacra un amplu studiu acestui proces).
- 1928
Ezra Pound i-l prezinta pe James Joyce, vor deveni prieteni apropiati, si artistul roman ii va executa mai multe portrete abstracte si realiste.
- 1928
Paris
Refuza invitatia de participare la a 15-a Bienala de la Venetia si de asemenea refuza sa ia parte la un concurs organizat la Sibiu pentru un monument al Regelui Ferdinand al Romaniei.
- 1928
Paris
Carola Giedion-Welker se duce pentru prima data in atelierul lui Brancusi.
- 1929
Paris
Vera Mouhina il viziteaza pentru prima si ultima oara.
- 1929
Bucuresti
La salonul de desen "Negru si Alb" participa cu doua desene. Sunt expuse doua dintre cele trei desene care ilustreaza volumul de versuri "Plante si Animale" de Ilarie Voronca.
- 1929 /4
Paris
"2-eme Exposition Internationale de la sculpture"- organizat la galeria Georges Bernheim - participa si Bourdelle, Despiau, Mailiol.
- 1929 /5
Paris
Carp ii dedica poemul "La Colonne sans fin".
- 1929 /5
Paris
Desenul in spirale reprezentandu-l pe James Joyce apare pe coperta volumului "Tales Told of Shem and Shaun".
- 1929 /6
Paris
"Salon des Tuileries", la Palais des Expositions.
- 1929
Paris
Expun la "Galerie de France", aici participa si Maillol, Despiau, Laures, Gargallo, Lipschitz.
- 1929 /8
Venetia
Cizeleaza masca mortuara a lui Serge de Diaghilev.
- 1929 6/10
Zurich
Abstrakte und Surrealistische Malerei und Plastik, (Kunsthaus) expune o Coloana, un Puisoir, si un Tors de baiat. Expozitia va fi deschisa si la Munchen.
- 1929
Paris
Deseneaza portretul lui A. Fundoianu care va aparea, in 1930 pe coperta volumului "Privelisti".
- 1929 /11
Koln
Revista de avant-garda "a bis z" ii dedica un numar in care apare si un articol semnat de sculptorul Franz Seiwert, ilustrat cu patru fotografii.
- 1929
Paris
Victor Brauner lucreaza pentru un timp in atelierul lui Brancusi.
- 1929
Paris
In revista "Cahiers d'Art", Roger Vitrac publica un studiu despre Brancusi insotit de 15 reproduceri si de cateva aforisme.
- 1930 /1
Paris
Primeste un exemplar al volumului de versuri "Privelisti".
- 1930
Bucuresti
Portretul poetului Fundoianu este reprodus in revista "Unu".
- 1930
Paris
Jaques Herold lucreaza in atelierul sculptorului.
- 1930 /7
Haga
La expozitia itineranta "Tentoonstelling van Roemeensche Kunst" e prezent cu trei lucrari: "Copil", "Cap de muza" si "Pasarea Pheonix".
- 1930
Amsterdam
Este deschisa expozitia "Tentoonstelling van Roemeensche Kunst" de la Haga.
- 1930 /8
Bruxelles
"Exposition d'Art Roumain Moderne" la Galerie Giroux e prezent cu trei lucrari: "Copil", "Cap de muza" si "Pasarea Pheonix".
- 1930
Paris
Realizeaza un "Nou-nascut" din otel inoxidabil in atelierul lui Jean rouve, in asteptarea copmenzii pentru o "Pasare" din otel inoxidabil, inalta de 30 m, care urma fie amplasata pe unul dintre dealurile domeniului contelui Charles de Noailles, Brancusi pleaca la Nantes unde se documenteaza, face cireva incercari, realizand si "Noul-nascut".
- 1930 26/9
Hobita
Intors in tara Brancusi isi va vizita familia.
- 1930 6/10
Bucuresti
Discuta cu primarul Bucurestiului ridicarea unei "Coloane a Infinitullui". Brancusi dorea sa fie "inalta de cel putin 50 m si sa fie amplasta intr-una din Pietele Bucurestiului, atat de sarace in statui".
- 1930 12/10
Bucuresti
Pleaca din nou in Franta.
- 1930 10/11
Philadelphia
Expozitia "Contemporary French Drawings" la Print Club.
- 1931 14/1
Paris
Brancusi si Leon Chestov sunt martorii la casatoria lui B. Fundoianu.
- 1931
Paris
Sculptorul Niculae Agarbiceanu il viziteaza foarte des pe Brancusi.
- 1931 /2
Ploiesti
I se comanda realizarea unui monument in memoria lui I.L.Caragiale. Brancusi accepta dar pune conditia de a avea deplina libertate in conceptie si sa i se acorde timpul necesar. A cerut de asemenea planul si masurile locului unde monumentul avea sa fie amplasat. Acest proiect nu a fost realizat neciodata.
- 1931 22/9
Bucuresti
E decorat cu ordinul "Meritul cultural pentru arta plastica" la propunerea lui Nicolae Iorga. La acea vreme Iorga era presedinte al Consiliului de Ministri si secretar de stat la Departamentul Cultelor si Artelor.
- 1931 /11
Philadelphia
Expune cu gruparea "Living Artists" la Philadelphia Museum of Art.
- 1931 22/12
Chicago
Expozitia "The Arthur Jerome Eddy Collection" la The Art Institute.
- 1932
Paris
Barbara Hepworth si Ben Nicholson ii viziteaza atelierul . Este un moment important in evolutia artistei, a carei creatie va releva de acum inainte o puternica influenta Brancusiana. A plecat nu numai cu "un sentiment de umilire" ci si cu "un sentiment de eternitate legat de piatra atat de iubita".
- 1932
Bucuresti
Poetul Dan Botta anunta in "Contimporanul", intentia sa de a publica un "studiu monografic" despre Brancusi.
- 1933 28/4
Sao Paulo
Expozitia "Sociedade Pro-Arte Moderna".
- 1933 /4
Bucuresti
Emanoil Bocuta sugereaza Academiei Romane organizarea unei expozitii de pictura si sculptura. Se dorea o expozitie "la care sa participe artistii care din nefericire sunt obligati sa astepte: Brancusi, Petrascu, Pallady" si care erau in masura "sa deschida noile drumuri in arta".
- 1933 1/6
Chicago
"A Century of Progress Exhibition" la "The Art Institute".
- 1933 /6
Paris
"Salon des Tuileries" la Neo-Parnasse.
- 1933
Paris
Barbara Hepworth vin sa il revada pe sculptor, ii cere cateva sfaturi si recunoaste ca in atelierul lui a inteles ce inseamna "simplitatea si demnitatea artistului".
- 1933
Indore
Maharajahul Yeswant Rao Holkar Bahadur din Indore cumpara o "Pasare de bronz" si-i comanda alte doua de marmura. Ii propune sa mearga in India pentru a ridica un "Templu al Meditatiei", care trebuia impodobit cu trei pasari: una de bronz, una de marmura alba si una de marmura neagra. Brancusi ciopleste in lemn lucrarea "Spiritul lui Buda" (Regele Regilor) si executa macheta constructiei.
- 1933 17/11
New York
Marcel Duchamp ii organizeaza la Brummer Gallery cea de-a patra expozitie personala - sunt prezentate 58 de lucrari. Expozitia va fi deschisa pana la 13 ianuarie 1934.
- 1933
Philadelphia
"The lngersoll Collection" la Museum of Art.
- 1933
Paris
Revista "Minotaure" publica un articol de Maurice Raynal insotit de patru fotografii din atelierullui Brancusi.
- 1934
Quincy Voisin
Construieste o vatra asemanatoare cu cea din atelierul sau la resedinta lui Maurice Raynal.
- 1934
New York
"Modern Drawings" la "Institute of France".
- 1934
Philadelphia
"Special Exhibition : The Horter Collection" la "Museum of Art".
- 1934
Paris
Aparitia cartii "Ciocan fara stapan" de Rene Char, care intr-un volum dedicat lui Brancusi il numeste pe acesta "stapanul ciocanului".
- 1934 12/5
Bruxelles
Poetul E.L.T.Mesens organizeaza expozitia "Minotaure" la Palais des Beaux Arts. Brancusi participa alaturi de Kandinsky, Klee, Miro, Picasso.
- 1934 20/6
Chicago
"A Selection of Works by XXth Century Artists", expozitie organizata de J.J.Sweeney la "Renaissance Society".
- 1935 /1
New York
"5th Anniversary Exhibition" la "Museum of Modern Art".
- 1935 7/1
Paris
I se propune sa inalte la Targu Jiu o "Coloana". Propunerea este facuta de catre Ligia nationala a femeilor din judetul Gorj, prezidata de Aretia G.Tatarascu, monumentul va fi ridicat in cinstea eroilor cazuti in razboiul mondial.
1935 11/2
Paris
Brancusi accepta propunerea si intentionaeaza sa vina in Romania pentru a dechide cu acesta ocazie si prima sa expozitie personala.
- 1935 3/4
Paris
"Trois Syntheses Artistiques" la "Chambre internationale des Experts d'Art".
- 1935
Bucuresti
Ion Jalea a executat monumentul in cinstea lui Spiru Haret care a fost amplasat in Piata Universitatii. Brancusi considera monumentul: "o eroare arhitecturala si plastica". L-am vazut pe Haret in redinglota, in fata Universitatii, aliniat ca un soldat intr-o defilare de statui.
- 1935
Paris
Scrie cuvintele de introducere pentru catalogul expozitiei pictoritei Anne Harvey, deschisa la Paris.
- 1935
Incepe sa lucreze la proiectele monumentului din Targu Jiu.
- 1936 3/1
Buffalo
"Art of Today" (Aibright Art Gallery) participa si Giacometti, Caider, Lipchitz. In catalogul expozitiei, Brancusi e desemnat ca fiind "cel mai mare dintre modernisti".
- 1936 2/3
New York
"Cubism and Abstract Art" .- The Museum of Modern Art.
- 1936 /6
Poiana - Gorj
Ii prezinta d-nei Tatarascu planurile pentru monumentul de le Targu Jiu.
- 1936 11/6
Londra
"International Surrealist Exhibition" la New Burlington Galleries.
- 1936
Foca.
- 1937 8/1
Cleveland
"Cubism and Abstract Art" la Museum of Art.
- 1937 /1
Paris
Face parte din juriul care decerneaza "Premiul Helena Rubinstein" lui Henri Laurens.
- 1937 /2
Columbus-Ohio
"Sculpture of Seven Civilizations" la "Gallery of Fine Arts"
- 1937 12/6
Paris
"Expozitia internationala ". Brancusi expune o singura opera "Pasaruica" in pavilionul romanesc, desi proiectul initial cuprindea o sala dedicata lui Brancusi.
- 1937 /6
Targu Jiu
Viziteaza orasul dupa o vizita la Bucuresti.
- 1937 30/7
Paris
"Origines et developpement de l'art international independant" la "Musee du Jeu de Paume".
- 1937
Targu Jiu
Lucreaza la definitivarea "Coloanei fara sfarsit".
- 1937
Merge la carierele de la Pietroasa, Banpotoc, Baciu, Ruschita, pentru a alege piatra pentru "Poarta Sarutului".
- 1937
Hunedoara
Il viziteaza pe Daniel Poiana.
- 1937 /9
Targu Jiu
Lucreaza la definitivarea ansamblului de la Targu Jiu.
- 1937 2/11
Targu Jiu
Arhitectul peisagist Frederic Rebhuhn reamenajeaza gradina publica a orasului; este trasata aleea care leaga "Masa Tacerii" de "Poarta Sarutului" in prelungirea "Caii eroilor" si a fostului "Targ al fanului", unde a fost ridicata "Coloana fara sfarsit".
- 1937 4/11
Cleveland
"Sculpture of Our Time" la "Museum of Art".
- 1937 7/11
Targu Jiu
Brancusi participa la inaugurarea "Portii de piatra" (Poarta Sarutului).
- 1937 9/11
Targu Jiu
Pleaca din oras
- 1937 14/11
Bucuresti
Pleaca din tara
- 1937 18/12
Geneva
Se imbarca pentru Indii. Debarca la Bombei si se indreapta spre Indore, pentru a ridica "Templul Meditatiei" asa cum ii promisese Maharajahului Yeswart Rao.
- 1938 27/1
Bombei
Pleaca din Indii fara a fi putut realiza "Templul meditatiei".
- 1938 3/2
Cairo
Viziteaza monumentele antice. Sculptorul va fi impresionat de Sfinx si de Piramide "ale caror proportii desi foarte mari, sunt atit de perfecte incat nu te apasa. Cel care le contempla se afla sub impresia puterii detinute in causul palmei. Ele par in acelasi timp si mari si mici. Cat despre Sfinx, el pare aparut dintr-o alta civilizatie".
- 1938 22/3
Londra
"Contemporary Sculpture" la galeria Guggenheim Jeune.
- 1938 2/4
Amsterdam
"Tentoonstelling Abstracte Kunst" la "Stedeiijk Museum" aici expun si Mondrian, Klee, Moore, Kandinsky.
- 1938 /6
Targu Jiu
Vine in Romania pentru a sculpta si definitiva stalpii "Portii Sarutului".
- 1938 20/8
Targu Jiu
Sunt terminate lucrarile de alamire ale "Coloanei infinitului". Masa tacerii si o serie de 12 scaune
rotunde sunt amplasate in parcul din Targu Jiu.
- 1938 27/10
Targu Jiu
Inaugurarea ansamblului sculptural din Targu Jiu. Ceremonia are loc in prezenta lui Brancusi, cu prilejul comemorarii luptelor de la Jiu din timpul Primului Razboi Mondial. Slujba solemna a fost oficiata de 16 preoti
- 1938 9/11
Bucuresti
Acorda un intrviu scriitorului Radu Boureanu.
- 1938
Bucuresti
Intentioneaza sa ridice un monument in memoria lui Octavian Goga. Deoarece vaduva poetului doreste sa vada planurile preliminare si cere realizarea imediata, proiectul nu poate fi realizat.
- 1938
Craiova
V.G. Paleolog publica intr-o placheta articolul "Sculptorul Brancusi", aparut cu un an inainte in "Arhivele Olteniei".
- 1938
Bucuresti
Amenajarea unei "sali speciale Brancusi " la "Expozitia universala -New York, 1939" este initiata de catre D.D. Gusti, comisarul Pavilionului Romanesc
- 1939
Bucuresti
Din cauza bugetului insuficient, D.D. Gusti renunta la proiectul organizarii salii Brancusi.
- 1939
Paris
Yvonne Zervos organizeaza la galeriile "Mai" o expozitie. Operele lui Brancusi sunt reprezentate alaturi de operele lui Arp, Gonzales, Klee, Laurens.
- 1939 10/5
New York
Brancusi e prezent la inaugurarea expozitiei jubiliare "Art in Our Time" la "Museum of Modern Art".
- 1940 26/1
New York
"Modern Masters from European and American Colections" la "Museum of Modern Art".
- 1940
Prima versiune a "Broastei testoase" - in lemn de par.
- 1940 25/4
Chicago
"International Exhibition of Watercolors" la "The Art Institute".
- 1940 18/5
Philadelphia
"Sculpture International" la Museum of Art.
- 1940 11/6
Bucuresti
Cere sa ii fie trimis cel de al patru-lea pasaport, acesta va fi ultimul pasaport romanesc, pe care nu va avea ocazia sa il foloseasca.
- 1940 23/10
New York
"Paintimg and Sculptures from the Museum Collection" la "Museum of Modern Art.
- 1940 /12
New York
"Landmarks" la galeria "Pierre Matisse".
- 1941 11/2
New York
"From Rodin to Brancusi" la "Buchholtz Gallery".
- 1942 /1
Toronto
"Ideas and Sculpture" la "Art Galery".
- 1942
Bucuresti
La "Caminul Artei" (Galeriile Kretulescu) este expusa penrtu a fi vanduta lucrarea "Cap de fata" ("Danaida ") - nu se gaseste cumparator.
- 1942 10/11
New York
Expozitia "Homage to Rodin, European Sculpture of our Time " la "Buchhoitz Gallery".
- 1942 9/12
New York
Expozitia "20th Century Portraits" la "Museum of Modern Art".
- 1943 /5
Philadelphia
"Museum of Living Art: Mirror of our Time, the Gallatin Collection".
- 1943 24/10
Craiova
Expozitia "Saptamana Olteniei" unde sunt prezentate trei lucrari de Brancusi: "Sarutul" - o replica redusa, in piatra, "Cap de copil" si "Cap de fetita" - datat 1905. In cadrul expozitiei, V.G. Paleolog organizeaza standurile de arta plastica romaneasca, lucrarile lui Brancusi au fost imprumutate din colectia Victor N. Popp.
- 1943
Paris
Termina ultima sa opera "testoasa zburatoare".
- 1944
Paris
Refuza sa participe la orice manifestare artistica publica - este un semn de solidaritate cu rezistenta franceza si de protest impotriva ocupatiei naziste. Ascunde in atelierul sau pe unii membri ai Rezistentei.
- 1944 18/3
Cincinnati
Expozitia "Pictures for Peace" la "Art Museum". Este o retrospectiva a expozitiei "Armory Show" din 1913.
- 1944 18/3
Basel
Expozitia "Konkrete Kunst" la "Kunsthalle".
- 1944 10/4
New York
Expozitia "The Lee Ault Collection" la "Valentine Gallery".
- 1944 1/7
Philadelphia
Expozitia "History of an American : Alfred Stieglitz intitulata "291 " and After"la "Museum of Art".
- 1944
Craiova
A doua carte despre Brancusi de V. G. Paleolog, cu o prefata de C. Radulescu-Motru.
- 1945 20/6
New York
Expozitia "The Museum Collection of Painting and Sculpture" la "Museum of Art"
- 1945
Bucuresti
Cartea "Portrete si controverse" alui Petre Pandrea, contine un capitol important despre convorbirile sale cu Brancusi.
- 1945
Paris
George Teodorescu lucreaza in atelierul din Impasse Ronsin.
- 1946 22/1
Detroit
Expozitia "Origins of Modern Sculpture" la "Detroit Institute of Art".
- 1946 30/3
Saint Louis
"Origins of Modern Sculpture" la "City Art Museum".
- 1946 4/4
New Haven
"Contemporary Sculpture, Objects, Constructions"la "Yale University Art Gallery".
- 1946 1/10
Cincinnati
"Four Modern Sculptors"- Calder, Lipchitz, Moore, Brancusi la "Cincinnati Art Museum".
- 1946 24/10
Newark
"Owned in New Jersey" la "Newark Museum".
- 1946 5/11
Paris
Statul Francez ii cumpara lui Brancusi operle "Muza adormita", "Cocosul" si "Foca" pentru Muzeul National de Arta Moderna.
- 1947 /1
Bucuresti
Studiul "Brancusi. Valoare internationala" al lui V.G. Paleolog apare in revista "Arcade".
- 1947
Paris
Lucretiu Patrascanu propune sa ii cumpere opera "Maiastra" pentru Muzeul de Arta Bucuresti.
- 1947 14/5
Praga
Expozitia "Sculptura franceza de la Rodin pana in timpurile noastre" - a fost organizata de Ministerul Afacerilor Externe si va fi deschisa si la Bratislava si Brno.
- 1947 27/5
Avignon
Expozitia "Pictori si Sculptori contemporani".
- 1947 10/6
New York
"Alfred Stieglitz Memorial" la "Museum of Modern Art".
- 1947 1/7
Paris
Participa la expozitia "L'art francais au secours des enfants roumains", deschisa la Club de Chaillot,- expozitia a fost organizata sub patronajul ambasadorului roman, Simion Stoilov. Prefata catalogului : Tristan Tzara si Jean Cassou.
- 1947
Bucuresti
V.G. Paleolog publica in limba franceza "C.Brancusi" a treia sa carte consarata sculptorului. Cartea a fost editata in 200 de exemplare numerotate.
- 1947 16/10
New York
Expozitia "1910 - 1912. The climatic years in cubism" la "Seligan Gallery".
- 1947
Paris
Constantin Antonovici lucreaza in atelierul lui Brancusi.
- 1948 15/4
Baltimore
"Themes and Variations in Painting and Sculpture" la "Museum of Art".
- 1948 4/6
Venetia
"Bienala de la Venetia" sunt expuse cele doua "Pasari" din colectia Peggy Guggenheim.
- 1948 16/11
New York
"Timeless Aspects of Modern Art " la "Museum of Modern Art".
- 1948 26/11
Amsterdam
"13 Beeldhouwers uit Parijs" la "Stedelyk Museum".
- 1948 20/12
Londra
"40 000 Years of Modern Art" la "Institute of Contemporary Art - Academy Hall".
- 1948
Paris
Pictorii Alexandru Istrati si Natalia Dumitrescu sunt instalati de catre Brancusi intr-un atelier vecin pe stada Impasse Ronsin la nr. 4 - acestia vor deveni mostenitorii sculptorului si vor fi alatuir de el pana la sfarsitul vietii sale.
- 1949 14/1
New Haven
"Sculpture Since Rodin" la "Yale University Art Gallery".
- 1949 19/2
Florenta
"Collezione Peggy Guggenheim" la "Palazzo Strozzi".
- 1949 30/4
Paris
"Les premiers Maitres de l'Art Abstrait" la galeria "Maeght".
- 1949 /9
Venetia
Invitatie la "Bienala de la Venetia". In scrisoarea de invitatie Giovani Ponti ii scria: "Draga Brancusi... Am fost ....impresionat de continuitatea din opera ta...Cred ca tineretea sculpturii italiene are mare nevoie de exemplul unei arte autentice si pure cum este a ta, astfel expozitia ta la Venetia va fi ca un mesaj, o indrumare si o incurajare..."
- 1949 /9
Venetia
"Bienala de la Venetia" - s-a convenit sa ii fie acordat marele premiu, dar el a sugerat sa ii fie acordat lui Jean Arp.
- 1949 /9
Venetia
"Mostra di Sculptura Contemporanea" la "Palazzo Venier dei Leoni".
- 1949 26/9
New York
Expozitia "Sculpture" la "Buchholz Gallery".
- 1949 20/10
Chicago
Expozitia "20th Century Art from the Louise and Waiter Arensberg Collection" la "The Art Institute".
- 1949 29/11
New York
Expozitia "To Honor Henry McBride" la "M. Knoedier".
- 1949
Minneapolis
"Masterpieces of Sculpture" la "Institute of Arts".
- 1950 4/2
Philadelphia
"The S.S. White Collection" la "Museum of Art".
- 1950 30/3
Rhode Island
"A Century of Sculpture, 1850-1950" la "Museum of Art".
- 1950 20/5
Philadelphia
"Masterpieces of Philadelphia Private Collections" la "Museum of Art".
- 1950 26/9
New York
"Contemporary Drawings" la "Buchholz Gallery".
- 1950 6/12
New York
"The Heritage of Auguste Rodin" la "Buchholz Gallery".
- 1950 /12
Philadelphia
Moartea colectionarului Walter Arensberg - el ti sotia sa au donat bogata lor colectie, care continea si opere de Brancusi, Muzeului de Arta din Philadelphia. La resedinta lui Arensberg, "Pasarea" lui Brancusi era pastrata intr-o camera cu pereti de sticla, iar celorlalte oprere de Brancusi le era rezervat un etaj intreg.
- 1950 /12
Bucuresti
Se inaugureaza Galeria Nationala a Muzeului de Arta al Republicii; unde sunt expuse doua opere ale lui Brancusi: "Portretul pictorului Darascu" si "Studiu" (Somnul).
- 1951 /2
Amsterdam
"Surrealisme + Abstraction" la "Stedelijk Museum".
- 1951 28/2
Bucuresti
Conferinta la "Academia Republicii Populare Romane" - discursul sculptorului Ion Jalea, evocand personalitatea lui Brancusi a determinat reactia academicienillor A.Toma, Al.Graur, G.Calinescu si Iorgu Iordan care l-au criticat pe Brancusi sustinand ca acesta practica un "naturalist prost inteles".
- 1951 7/3
Bucuresti
Procesul verbal al sedintei din 28 febroarie a Sectiei de stiinte Lingvistice, Literatura si Arta a RPR - in discutiile critice, Brancusi era definit ca "un artist oscilant intre realism si un formalism extrem". Dr. G.Oprescu il acuza de "lipsa de sinceritate", speculand "prin mijloace bizare, gusturile morbide ale societatii burgheze", cu toate ca "a fost un om de talent si de mare speranta", dar aceasta "numai in prima oparte a cariei sale artistice". Deasemenea G. Calinescu afirma ca Brancusi "nu poate fi considerat un creator in sculptura pentru ca el nu se exprima cu mijloacele esentiale si caracteristice ale acestei arte". procesul verbal nu contine si parerile favorabile ale lui Geo Bogza, Camil Petrescu, Victor Eftimiu si K.H.Zambaccian si ca Ion Jalea a protestat spunand ca: "este cel putin deplasat ca Brancusi sa fie atacat intr-o Academie, in forumul cel mai elevat al unei tari".
- 1951 /4
Zurich
Expune la Kunsthaus.
- 1951 9/5
Paris
Ii trimite sculptorului Constantin Antonovici un atesta prin care certifica faptul ca ultimele lucrari demonstreaza "mult talent si munca cu daruire".
- 1951 6/7
Amsterdam
"Surrealisme + Abstraction" la "Stedelijk Museum".
- 1951 /7
Bruxelles
La expozitia "Surrealisme + Abstraction " la la "Palais des Beaux-Arts"au fost expuse "Maiastra" si "Pasarea in zbor" din Colectia Peggy Guggenheim.
- 1951 1/8
Paris
Depune pasaportul romanesc si cere cetatenia franceza.
- 1951 17/9
New York
"From Brancusi to Duchamp" la "Sidney Janis Gallery".
- 1951 /12
Scottsdale
"Sculpture from Rodin to Today" la "Desert School of Art".
- 1952 /2
Melbourne
Lucrari de Brancusi expuse la "National Gallery of Victoria State".
- 1952
Paris
Cel de-al 4-lea "Salon de la Jeune Sculpture" - Brancusi expune sapte sculpturi.
- 1952 /5
Paris
"L'Oeuvre du XX-eme Siecle" la "Musee National d'Art Moderne".
- 1952 15/6
Paris
Obtine cetatenia franceza.
- 1952 15/7
Londra
Expozitia de la Paris se deschide si la "Tate Gallery" sub titlul "20th Century Masterpieces ".
- 1952 11/10
Philadelphia
"Sculpture of the Twentieth Century" la "Museum of Art".
- 1952 15/12
New Haven
"In Memory of Katherine S. Dreier, 1877-1952 -Her Own Collection of Modern Art"la "Yale University Art Gallery".
- 1953 19/1
New York
"French Masters" la "Sidney janis Gallery".
- 1953 22/1
Chicago
"Sculpture of the Twentieth Century" la "Art Institute".
- 1953 30/1
Paris
"Le Cubisme 1907-1914" la "Musee National d'Art Moderne".
- 1953 29/4
New York
"Sculpture of the Twentieth Century" la "Museum of Moder Art".
- 1953 20/6
Anvers
11-eme Biennale Internationale de la Sculpture in "Parc Middelheim".
- 1953 /11
Houston
"75 Years of Sculpture" la "Museum of Fine Arts".
- 1953 /11
Sao Paulo
"Il Bienal de Sao Paulo" la Muzeul de Arta Moderna.
- 1953 22/12
New York
"Sculpture and Sculptor's Drawings" la "Curt Valentin Gallery".
- 1954 18/7
Yverdon
Participa cu trei sculpturi si un desen la expozitia "Sept pionniers de la sculpture moderne" deschisa la Primaria din Yverdon - mai participau Arp, Chauvin, Gonzalez, Laurens, Pevsner si Duchamp-Villon.
- 1954 16/10
Philadelphia
Cele 19 lucrari din colectia Louise si Walter Arensberg intra in expozitia permanenta a Muzeului de Arta Moderna.
- 1954 27/11
Zurich
Expozitia la Zverdon se va deschide si la Kunsthaus sub titlul "Begrunder der Modernen Plastik".
- 1955 12/1
Bloomfteld Hills
"The Levin Collection" la "The Cranbrook Academy of Art Galleries".
- 1955 8/6
New York
"Closing Exhibition: Sculpture, Paintings and Drawings" la "Curt Valentin Gallery".
- 1955 25/10
New York
La "Solomon R. Guggenheim Museum" se deschide o retrospectiva Brancusi, cuprinzand 59 de sculpturi, desene si guase.
- 1955 30/10
Ann Arbor
"20th Century Paintings and Sculptures from the Winston Collection" la "Museum of University of Art" - University of Michigan.
- 1955 /11
New York
In revista "Arts" , William Carlos publica un studiu dedicat lui Brancusi.
- 1955
New York
Mies van der Rohe propune ca o "Pasare in zbor" din otel inoxidabil sa fie amplasata in fata cladirii Rockfeller.
- 1955 /12
Paris
Doneaza unul dintre desenele sale pentru a ajuta copii deportati.
- 1956 27/1
Philadelphia
La Muzeul de Arta se inaugureaza retrospectiva care fusese deschisa in toamna la New York.
- 1956
Paris
Brancusi isi fractureaza piciorul si este internat la spitalul Foch din Suresnes, unde va sta timp de 5 luni.
- 1956 22/3
Chicago
Un comitet cetatenesc al carui presedinte era avocatul Barnet Hodes ii comanda lui Brancusi sa proiecteze o "Coloana a infinitului" din otel, inalta de 125,5 metri care urma sa fie anplsata pe malul lacului Michigan.
- 1956 3/4
Paris
Artistul spera sa poata merge la Chicago pentru a alege locul unde va fi amplasata "Coloana" si a discuta detaliile tehnice ale executiei.
- 1956 12/4
Paris
Lasa prin testament Muzeului National de Arta Moderna din Paris toate operele si toate obiectele acre se gasesc in atelierul sau, cu conditia ca acesta sa fie reconstituit exact in cadrul Muzeului. Ii numeste pe Alexandru Istrati si Natalia Dumitrescu, mostenitori.
- 1956 /6
Paris
"Expozitia Internationala de sculptura contemporana".
- 1956 /8
Craiova
"Expozitia festiva pentru aniversarea lui Brancusi" la Muzeul de Arta in "Sala Oglinzilor" prezinta "Cap de fetita", "Cap de baiat", "Tors de femeie" si "Sarutul" majoritatea provenind din vechiul patrimoniu V.N.Popp.
- 1956 9/10
New York
"Rodin to Lipchitz, Part II" la "Fine Arts Associates".
- 1956 /10
Paris
Christian Zervos ii consacra un numar omagial din "Cahiers d'art".
- 1956 30/11
New York
Alfred H.Barr si Dorothy Miller organizeaza o expozitie la "Metropolitan Museum".
- 1956 5/12
Paris
Declara ca a si inceput studiul pentru sculptura de la Chicago si ca urmeaza sa ridice o coloana de 400 metri. "Daca va putea fi realizata din otel inoxidabil slefuit, va fi una dintre minunile lumii ".
- 1956 24/12
Bucuresti
La Muzeul de Arta al Republicii Populare Rmane, se deschide prima expozitie personala Brancusi din Europa. Sunt expuse "Portretul pictorului Darascu", "Cap de copil" in bronz, "Somnul", "Cap de Copil" in ghips, "Cap de Copil" in bronz - din colectia G.Opres. Invitat de directorul Muzeului M.H.Maxy si de pictorul Camil Ressu, Brancusi nu raspunde la invitatie.
- 1957 14/1
New York
"Minneapolis Institute of Arts Benefit" la "Knoedier Gallery".
- 1957 18/1
Bucuresti
Vechiul sau prieten Camil Ressu il roaga sa doneze un pic "din fructul muncii tale de o viata, tarii tale pe care a-i iubit-o atat".
- 1957 22/1
New York
"The Struggle for New Form" la "World House".
- 1957 /2
Philadelphia
"The T. Edward Hanley Collection" la "Museum of Art".
- 1957 15/2
Palm Beach
"Society of the Four Arts".
- 1957 /3
Paris
Brancusi il cheama pe arhiepiscopul Teofil, preot la biserica ortodoxa, se spovedeste si se impartaseste, apoi ii marturiseste ca moare "cu inima trista pentru ca nu ma pot intoarce in tara mea".
- 16 martie 1957
Paris
Brancusi se stinge din viata la ora 2 dimineata.
- 19 martie 1957
Paris
Este inmormantat la cimitirul Montparnasse.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)